PNRR - Cererea de plată nr.5. Câte jaloane trebuie îndeplinite şi ce sume sunt în joc
Opt ministere și instituții au sarcini urgente pentru deblocarea fondurilor din PNRR
16 Iulie 2026
Guvernul Bolojan a adoptat, în şedinţa de joi, 23 iulie, un raport privind datoria publică guvernamentală la 31 decembrie 2025.
Potrivit raportului, la sfârșitul anului 2025, datoria publică a României a ajuns la 1.284 miliarde lei, din care datoria publică guvernamentală a reprezentat 1.255,6 miliarde lei, iar datoria publică locală 28,4 miliarde lei.
Comparativ cu anul 2024, datoria publică a crescut cu 154,1 miliarde lei, evoluție determinată în principal de necesitatea finanțării deficitului bugetar, refinanțării datoriei ajunse la scadență și consolidării rezervei de valută aflate la dispoziția Trezoreriei Statului.
Citiţi şi: Bomba fiscală pentru PFA-uri a intrat în vigoare. Cine poate plăti cu 4.860 de lei mai mult la CASS
La 31 decembrie 2025, datoria publică guvernamentală s-a situat la 57,7% din PIB, iar datoria guvernamentală brută, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, a fost de 59,3% din PIB, menținându-se sub plafonul de 60% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht.
Structura datoriei a rămas orientată către titlurile de stat pe piața internă, în timp ce pe piețele externe principalele surse de finanțare au fost emisiunile de euroobligațiuni și împrumuturile contractate de la instituții financiare internaționale. La sfârșitul anului 2025, ponderea datoriei guvernamentale interne în totalul datoriei guvernamentale a fost de aproximativ 48,8%.
Conform datelor publicate de Eurostat la 22 aprilie 2026, România s-a situat pe locul 14 în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul datoriei guvernamentale raportate la PIB (59,3%), sub media zonei euro (87,8% din PIB) și sub media Uniunii Europene (81,7% din PIB).
Contextul macroeconomic al anului 2025 a fost caracterizat de o creștere economică de 0,7% și un deficit bugetar de 7,7% din PIB.
Măsurile de consolidare fiscală adoptate în 2025 au contribuit la reducerea deficitului bugetar ESA la 7,9% din PIB, față de 9,3% în 2024. Aceste măsuri vor susține continuarea consolidării fiscale, reducerea treptată a deficitului bugetar până la nivelul de 2,5% din PIB în 2034 și menținerea datoriei publice pe o traiectorie sustenabilă, sub pragul de 60% din PIB pe termen mediu (din 2031 și până în anul 2041).
