Fotovoltaicul a asigurat aproape jumătate din producția de energie a României, duminică la prânz

România producea mai multă energie electrică decât consuma, duminică, 28 iunie 2026, potrivit datelor Transelectrica privind starea Sistemului Energetic Național. La ora 11:42, consumul era de 3.758 MW, în timp ce producția ajungea la 4.474 MW.

Diferența dintre producție și consum se reflecta într-un sold negativ de 715 MW, ceea ce, potrivit explicației din diagrama Transelectrica, indică export de energie electrică.

Fotovoltaicul, principala sursă de producție

Datele Transelectrica arată o schimbare semnificativă în structura producției instantanee de energie. La ora 11:37, producția totală era indicată la 4.573 MW, iar energia fotovoltaică asigura 2.173 MW, respectiv 47,55% din total.

Practic, aproape jumătate din energia produsă în România la acel moment venea din instalațiile fotovoltaice.

Pe locul al doilea se afla energia nucleară, cu 684 MW, echivalentul a 14,97% din total. Hidroenergia contribuia cu 558 MW, adică 12,21%, iar centralele pe hidrocarburi aveau o producție de 501 MW, respectiv 10,96%.

Cărbunele asigura 490 MW, adică 10,72% din producție. Energia eoliană avea o contribuție redusă, de numai 112 MW, echivalentul a 2,45%, în timp ce biomasa furniza 52 MW, adică 1,14%.

Instalațiile de stocare apăreau în diagramă cu 0 MW la ora 11:37, iar în actualizarea de la ora 11:42 erau indicate cu doar 2 MW.

Producția a depășit consumul

În actualizarea de la ora 11:42, Transelectrica indica o producție totală de 4.474 MW și un consum intern de 3.758 MW. Diferența a dus la un export net de 715 MW.

Structura producției rămânea dominată de fotovoltaic, cu 2.084 MW. Nuclearul avea 684 MW, hidroenergia 555 MW, hidrocarburile 495 MW, iar cărbunele 488 MW.

Eolianul era la 109 MW, biomasa la 52 MW, iar instalațiile de stocare aveau o contribuție marginală, de 2 MW.

Diferența dintre cele două instantanee, cel de la 11:37 și cel de la 11:42, arată dinamica rapidă a sistemului energetic, în special în cazul producției din surse regenerabile.

România exporta energie electrică

Pe harta Transelectrica, soldul sistemului era de -715 MW, ceea ce indică export net. Cele mai mari fluxuri externe negative, adică ieșiri de energie din sistem, apar în dreptul conexiunilor cu Djerdap, unde este indicată o valoare de -381 MW, și Vulcănești, cu -376 MW.

Alte fluxuri negative apar la Pancevo 1, cu -120 MW, Dobrogea, cu -91 MW, Varna, cu -81 MW, și Sandorfalva, cu -14 MW.

În același timp, diagrama indică și fluxuri pozitive pe anumite interconexiuni, inclusiv Kozlodui 1 și Kozlodui 2, cu 117 MW și 118 MW, Mukačevo, cu 82 MW, și Békéscsaba, cu 36 MW.

Per ansamblu, însă, balanța sistemului era clar pe export, România livrând în exterior mai multă energie decât primea.

Soarele a împins sistemul pe excedent

Datele sunt relevante mai ales pentru că arată rolul tot mai mare al energiei fotovoltaice în acoperirea consumului intern. În intervalul de prânz, producția solară a depășit 2.000 MW și a devenit principala sursă de electricitate din România.

Această contribuție a permis sistemului energetic să funcționeze cu un excedent important, în condițiile în care producția totală depășea consumul cu peste 700 MW.

Situația arată, însă, și o provocare pentru sistem: producția fotovoltaică este puternică în orele de vârf solar, dar depinde de condițiile meteo și de momentul zilei. În lipsa unor capacități consistente de stocare, surplusul ajunge să fie exportat, iar echilibrarea sistemului rămâne dependentă de celelalte surse de producție și de interconexiunile cu statele vecine.