Specialiștii subliniază că arderea gazelor naturale în spații închise consumă oxigenul din aer și eliberează monoxid de carbon, un gaz extrem de toxic, incolor, inodor și imposibil de detectat fără echipamente speciale. „Arderea gazelor naturale la aragazul din bucătărie determină consumarea oxigenului din atmosferă și degajarea dioxidului de carbon și a monoxidului de carbon. Omul, în lipsa oxigenului, moare. Dar mult mai periculos este monoxidul de carbon, care poate ucide la concentrații mici, înainte ca victima să rămână fără oxigen”, explică Dumitru Chisăliță, președinte AEI, într-o analiză transmisă redacției.

De la dureri de cap la stop cardiac

Potrivit specialistului, simptomele intoxicației cu monoxid de carbon pot fi înșelătoare. În fazele inițiale, acestea seamănă cu o viroză: dureri de cap, dureri de stomac, stare de oboseală sau febră. În cazurile mai grave, apar tulburări severe ale inimii și ale creierului, iar expunerea prelungită, chiar la concentrații reduse, poate deveni fatală. Reacțiile diferă de la o persoană la alta, astfel încât aceeași cantitate de monoxid de carbon poate avea efecte ușoare asupra unora și dramatice asupra altora.

Pericolul este amplificat de faptul că monoxidul de carbon se leagă de hemoglobină de aproximativ 250 de ori mai puternic decât oxigenul, blocând oxigenarea organelor vitale într-un timp foarte scurt.

Citește și: Distrigaz, pusă sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București

Un exemplu care arată cât de rapid poate interveni tragedia

Pentru a ilustra gravitatea situației, Dumitru Chisăliță oferă un exemplu concret: într-o bucătărie de aproximativ 7 metri cubi – dimensiune frecvent întâlnită în locuințele din România – cu ușile și ferestrele închise și fără aport de aer proaspăt, un aragaz cu patru arzătoare lăsat să funcționeze continuu consumă întreg oxigenul din încăpere în circa 39 de minute. În condiții de ardere corectă, cantitatea de monoxid de carbon produsă poate ucide un om sănătos în aproximativ 35 de minute.

Această practică este întâlnită mai ales în rândul persoanelor cu venituri mici, care nu își permit plata integrală a facturilor la energia termică și aleg să se încălzească folosind gazul, perceput ca fiind mai ieftin, deoarece este plătit paușal.

Datele statistice citate de AEI arată că, între 1980 și 2008, în Europa se înregistrau în medie 2,2 decese la 100.000 de persoane anual din cauza intoxicațiilor cu monoxid de carbon. În 2021, Europa de Est a rămas regiunea cu cel mai ridicat nivel: aproximativ 2,12 decese la 100.000 de persoane, de peste 26 de ori mai mult decât în Europa de Vest. La nivel global, media este de 0,366 decese la 100.000 de persoane, ceea ce înseamnă aproximativ 28.900 de decese anual în întreaga lume.

Ce recomandă specialiștii

Pentru a preveni tragediile, specialiștii AEI recomandă aerisirea constantă a locuințelor, verificarea periodică a instalațiilor de încălzire, evitarea improvizațiilor și instalarea detectoarelor de monoxid de carbon. La apariția simptomelor de intoxicație – dureri de cap, amețeli, greață, confuzie – trebuie apelat imediat numărul de urgență 112.

De asemenea, educarea întregii familii, inclusiv a copiilor, privind utilizarea corectă a mijloacelor de încălzire și recunoașterea semnelor de intoxicație este esențială, avertizează președintele AEI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.