Economia României frânează puternic. Experții avertizează asupra riscurilor

oameni-pe-srtada_39458000
Oameni pe stradă / Foto: Oana Pavelescu
Creșterea economică a României în 2024 va fi de doar 1,8%, mult sub estimarea inițială de 3%, în ciuda unor tendințe pozitive înregistrate în prima jumătate a anului, potrivit unei analize realizate de Romanian Economic Monitor (RoEM).

PIB-ul a crescut modest în primele două trimestre ale anului

Potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică în septembrie 2024, PIB-ul României a avansat cu doar 0,8% în trimestrul II față de primul trimestru, în timp ce în primul trimestru creșterea a fost de doar 0,5%. Deși aceste cifre indică o ușoară accelerare a economiei, ele sunt sub așteptările analiștilor, ceea ce a dus la revizuirea prognozei anuale.

"Am redus estimarea pentru creșterea PIB-ului României în 2024 de la 3% la 1,8%, incluzând deja efectele performanței economice mai slabe din prima jumătate a anului. Mai mult, această rată ar putea scădea și mai mult în cazul apariției unor noi factori negativi", a declarat Levente Szasz, prorector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și coordonator al echipei Romanian Economic Monitor.

Cererea internă crește, dar economia nu valorifică oportunitățile

În prima jumătate a anului, cererea internă a crescut, susținută de majorarea veniturilor populației, precum creșterea pensiilor și a salariului minim. Totuși, companiile românești nu reușesc să valorifice acest avantaj, astfel că o mare parte din cererea suplimentară este acoperită prin importuri, având un impact negativ asupra economiei locale.

"Datele sugerează că firmele nu reușesc să extindă oferta pe piața locală, iar creșterea cererii este acoperită prin importuri. Acest fenomen este reflectat și de contribuția negativă a exporturilor nete la PIB în primele două trimestre", a explicat Levente Szasz.

Sectoarele-cheie ale economiei, în dificultate

Analiza RoEM subliniază că toate sectoarele economiei au avut contribuții modeste sau chiar negative la PIB-ul României în acest an:

Agricultura – afectată de secetă, în special în cazul culturilor de porumb, ceea ce va avea efecte asupra economiei în a doua jumătate a anului.

Industria – continuă trendul negativ post-pandemie, amplificat de stagnarea economiei Germaniei, cel mai important partener comercial al României.

Construcțiile – susținute momentan de investițiile guvernamentale, dar sectorul rezidențial dă semne de slăbiciune.

Serviciile – contribuție minimă la PIB în prima jumătate a anului, cu probleme notabile în sectorul IT.Perspective economice slabe pentru finalul anului

Deși investițiile în infrastructură și fondurile europene aduc un sprijin pentru economie, acestea reușesc doar să mențină creșterea PIB într-un teritoriu pozitiv, dar la un nivel modest. În plus, sectorul rezidențial slăbit și stagnarea marilor economii europene pot amplifica riscurile economice pentru România în lunile următoare.

Romanian Economic Monitor avertizează că riscurile economice sunt în creștere, iar dacă vor apărea noi factori negativi, creșterea economică ar putea fi și mai mică de 1,8% în 2024.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close