În plus, impozitele erau stabilite pe valori istorice, fără legătură cu realitatea economică, existau diferențe majore între localități, iar gradul de colectare era scăzut, peste o treime din impozite nefiind încasate. Toate acestea au generat pierderi importante pentru bugetele locale, inechități între contribuabili și o dependență tot mai mare a autorităților locale de transferurile de la bugetul de stat, într-un context de deficit bugetar ridicat.

Angajamente asumate prin PNRR și riscul pierderii fondurilor europene

Potrivit Guvernului, reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021–2022, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar și prin planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu. Deși decizia a fost discutată de-a lungul mai multor ani, mai multe guverne au amânat asumarea politică a acestei reforme.

Executivul avertizează că lipsa deciziei a pus în pericol atragerea fondurilor europene, inclusiv încasarea unor sume importante din PNRR, aferente cererilor de plată 4 și 5, estimate între 300 și 500 de milioane de euro, și a agravat dezechilibrele bugetare la nivel local.

Citește și: Ghișeul.ro, blocat pe 2 ianuarie. Update: Platforma nu funcţionează nici luni, 5 ianuarie

Un calendar comprimat și probleme în aplicare

Măsurile au fost adoptate în decembrie 2025, într-un context complicat, marcat de decizii ale Curții Constituționale, atacuri ale opoziției și proceduri legale subsecvente, care au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Termenele foarte scurte pentru intrarea în vigoare au obligat autoritățile locale să adopte rapid hotărârile de consiliu local necesare.

Guvernul recunoaște că acest calendar comprimat a generat dificultăți de implementare, inclusiv probleme tehnice la platforma ghișeul.ro, erori de calcul ale deciziilor de impunere și diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale. Autoritățile centrale susțin că aceste disfuncționalități sunt în curs de remediere.

Impact bugetar: venituri mai mari pentru bugetele locale

Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate este estimată să aducă venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026, ceea ce reprezintă o creștere de peste 30% față de anul 2025. Din această sumă, circa 1,42 miliarde lei provin din impozitul pe clădiri, 1,09 miliarde lei din impozitul pe terenuri și aproximativ 1,18 miliarde lei din impozitele pe autoturisme și alte mijloace de transport.

Guvernul subliniază că aceste venituri rămân la bugetele locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare către autoritățile locale din cauza deficitului bugetar.

Cum se schimbă impozitarea clădirilor și terenurilor

Reforma prevede actualizarea bazei de impozitare pentru clădiri și terenuri, prin eliminarea valorilor istorice care nu mai reflectau realitatea economică. Ca etapă intermediară, până la introducerea impozitării la valoarea de piață – estimată pentru 1 ianuarie 2027 – baza de calcul a fost recalibrată la un cost mediu național de construire de 2.677 lei pe metru pătrat, echivalentul a aproximativ 535 de euro/mp. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 70% a bazei impozabile.

Totodată, sunt eliminate reducerile acordate în funcție de vechimea clădirilor și alte facilități considerate nejustificate, inclusiv coeficienții de reducere pentru clădirile foarte vechi sau pentru blocurile cu regim mare de înălțime. Guvernul explică faptul că, în unele cazuri, creșterea impozitului poate depăși media de 70–80% din cauza efectului cumulativ al eliminării reducerilor, al actualizării bazei de impozitare și al majorării cotelor de impozitare de către autoritățile locale.

Autoritățile administrației publice locale își păstrează competența de a stabili cotele concrete de impozitare, dar nu sub nivelul anului 2025. Pentru clădirile rezidențiale, cotele pot varia între 0,08% și 0,2%, iar consiliile locale pot majora impozitele și taxele locale cu până la 100%, față de limita anterioară de 50%, pe baza unor criterii economice, sociale sau urbanistice.

Modificări și la impozitarea autovehiculelor

În cazul autovehiculelor, Guvernul precizează că structura de bază a impozitării, fondată pe capacitatea cilindrică a motorului, a fost menținută pentru a asigura continuitatea și ușurința aplicării. Reforma vizează însă valorile aplicabile fiecărei fracțiuni de 200 cm³, care sunt diferențiate în funcție de norma de poluare Euro.

Astfel, vehiculele cu norme de poluare mai vechi vor suporta impozite mai ridicate, în timp ce autoturismele cu standarde Euro mai recente vor avea creșteri mai temperate. În cazul mașinilor hibride, Guvernul arată că diferențierea nu mai poate fi făcută exclusiv pe criteriul „hibrid”, ci în funcție de emisiile reale de CO₂, pragul acceptat fiind sub 50 g/km, conform cerințelor Comisiei Europene și jaloanelor din PNRR.

Concluzia Guvernului

Executivul susține că reforma impozitării proprietății este necesară pentru corectarea inechităților, creșterea veniturilor locale și respectarea angajamentelor europene asumate de România. Deși impactul asupra contribuabililor este semnificativ, Guvernul afirmă că menținerea vechiului sistem nu mai era sustenabilă nici din punct de vedere bugetar, nici din perspectiva finanțărilor europene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.