Curtea Europeană de Conturi: UE nu este pregătită pentru o nouă criză a gazelor

DCBusiness Team |
Data publicării:
Conducte de gaze / Foto: Freepik
Conducte de gaze / Foto: Freepik

Deși UE a pus în aplicare diferite tactici prin care să eschiveze presiunea pe care o exercită Rusia pe piață gazelor, rezultatele nu sunt tocmai cele scontate. Într-o situație similară din viitor lucrurile s-ar putea complica, anunță Curtea Europeană de Conturi.

”Vrem ca UE să fie pe deplin pregătită în cazul unei noi crize a gazelor? Dacă da, rămân provocări semnificative de abordat”, arată un raport publicat recent de Curtea de Conturi Europeană.

Experții sunt de părere că există unele obstacole pe care blocul comunitar trebuie să le treacă pentru a nu întâmpina mai multe probleme în ceea ce privește alimentarea cu gaze în UE. Aceste obstacole sunt dependența de gazul natural lichefiat (GNL) de import și ritmul decarbonizării acestui sector.

O criză de aprovizionare, urmată de o spirală a scumpirilor – acestea au fost consecințele renunțării rapide la importurile de gaze din Rusia, care, în 2021, reprezentau 45 % din totalul importurilor de gaze ale UE. În august 2022, prețurile angro ale gazelor au atins un nivel-record de 339 de euro per megawatt-oră (față de 51 de euro în august 2021). Țările din UE au început să subvenționeze prețurile la gaze și la energie electrică (numai în 2022, subvențiile ridicându-se la aproximativ 390 de miliarde de euro) pentru a reduce impactul asupra gospodăriilor și a întreprinderilor. Până la sfârșitul anului 2023, UE reușise să își diversifice sursele de aprovizionare, renunțând treptat la gazul rusesc. Prețurile s-au stabilizat, atingând, la începutul anului 2024, nivelurile de dinainte de criză.

„Criza declanșată de invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 a pus la încercare reziliența UE în fața unei schimbări bruște în sectorul aprovizionării cu gaze. În ciuda unei creșteri abrupte a prețurilor, care s-a resimțit usturător în facturile gospodăriilor și ale întreprinderilor, am avut norocul să nu ne confruntăm cu o penurie majoră de gaze”, a declarat domnul João Leão, membrul Curții responsabil de acest audit. „Fiind dependentă de importurile de gaze, UE nu își va putea permite niciodată să lase garda jos în ceea ce privește securitatea aprovizionării sale. Iar consumatorii nu au nicio garanție că prețurile vor rămâne accesibile în cazul unui viitor deficit de aprovizionare major.”

În timpul crizei, UE și-a atins obiectivul de reducere cu 15% a cererii de gaze. S-a datorat acest lucru exclusiv măsurilor adoptate sau și anumitor factori externi (prețurile ridicate ale gazelor și o iarnă caldă, de exemplu)? Auditorii nu au putut stabili cu exactitate. Obligația de constituire de stocuri de gaze la nivelul UE a fost și ea respectată, obiectivul de 90 % fiind chiar depășit. Doar că aceste niveluri de umplere a instalațiilor de înmagazinare sunt, practic, cele normale observate înainte de criză. Cât despre plafonarea de către UE a prețului gazelor, nu se poate evalua în ce măsură și-a dovedit eficiența, prețurile rămânând mult mai scăzute de la introducerea sa.

O altă măsură a constat în lansarea platformei AggregateEU, pentru a oferi un canal alternativ de comercializare a gazelor, inclusiv prin achiziționări în comun. Nici în acest caz auditorii UE nu au fost în măsură să stabilească dacă noua platformă adusese valoare adăugată în raport cu cele deja existente, dat fiind că diferențele de preț dintre diversele piețe ale gazelor din UE cauzate de criză se reduseseră deja substanțial la momentul lansării AggregateEU.

Privind în perspectivă, auditorii concluzionează că UE trebuie să își consolideze cadrul pentru accesibilitatea gazelor. Ei avertizează totodată că numeroase state membre sunt încă reticente în a semna acorduri bilaterale de solidaritate. Unele țări din UE ar intenționa chiar să întrerupă furnizarea de gaze unui stat vecin ca răspuns la o situație de urgență.

Un ultim aspect adus în discuție de auditori privește captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon. Ei atrag atenția asupra faptului că nu se realizează progrese suficiente în acest domeniu, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării și securitatea aprovizionării pe termen lung. Având în vedere obiectivele climatice ale UE (în special atingerea, până în 2050, a unui nivel net al emisiilor egal cu zero), nevoia de a reduce emisiile de carbon generate de consumul de gaze va fi o caracteristică tot mai importantă a peisajului UE în materie de siguranță a furnizării. Deocamdată, cele patru proiecte comerciale funcționale în domeniul captării, utilizării și stocării dioxidului de carbon pot capta în total până la 1,5 milioane de tone de CO2 pe an – o picătură într-un ocean în comparație cu cele 450 de milioane de tone de CO2 care trebuie captate prin tehnologii de acest tip în fiecare an, până în 2050, pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE.

În 2022, înainte de invazia militară pe scară largă a Rusiei în Ucraina, gazul reprezenta aproximativ un sfert din consumul brut de energie al europenilor. Cei mai mari consumatori erau Italia și Țările de Jos (fiecare câte 41 %), Malta (40 %) și Ungaria (34 %). În același an, peste 20 % din energia electrică din UE și aproape 40 % din cea termică au fost produse pe bază de gaze. În condițiile în care UE importă peste trei sferturi din gazele de care are nevoie, o aprovizionare sigură este esențială pentru a menține în mișcare roțile economiei și a asigura prosperitatea UE.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play
DC Media Group Audience

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.97
Diferența -0.0037
Zi precendentă 4.9737
USD
Azi 4.555
Diferența -0.0139
Zi precendentă 4.5689
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 16-07-2024
EUR flag1 EUR = 4.9700 RON
USD flag1 USD = 4.5550 RON
GBP flag1 GBP = 5.9149 RON
CHF flag1 CHF = 5.0961 RON
AUD flag1 AUD = 3.0888 RON
DKK flag1 DKK = 0.6661 RON
CAD flag1 CAD = 3.3388 RON
HUF flag1 HUF = 0.0127 RON
JPY flag1 JPY = 0.0288 RON
NOK flag1 NOK = 0.4239 RON
SEK flag1 SEK = 0.4315 RON
XAU flag1 XAU = 352.8944 RON
Monede Crypto
1 BTC = 294306.79RON
1 ETH = 15786.63RON
1 LTC = 332.52RON
1 XRP = 2.55RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.86% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.81%
6 luni: 5.87%
12 luni: 5.91%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET18546.140.21%
BET-BK3453.310.13%
BET-FI59791.700.06%
BET-NG1327.340.37%
BET-TR40522.760.21%
BET-TRN39417.810.21%
BET-XT1581.370.16%
BET-XT-TR3402.690.16%
BET-XT-TRN3316.500.16%
BETAeRO1059.02-0.11%
BETPlus2742.220.18%
RTL40780.700.21%

Comunicate de presa

Energie. Foto: Pexels.com
Cireșe / Foto: Freepik

Ministerul Agriculturii prezintă rezultatele acţiunii de control "Cireașa și Căpșuna"

Rezultatele acțiunii de control a Autorității...

APIA, noi plăţi către fermieri

Informaţii oficiale de la Agenția de Plăți și...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel