Noua valoare se va aplica automat pentru toate creditele cu dobândă variabilă în lei acordate persoanelor fizice după mai 2019 și va fi utilizată de bănci în calculul ratelor pentru următoarele trei luni (octombrie – decembrie 2025).

Cum se calculează IRCC și de ce crește

IRCC trimestrial se stabilește la finalul fiecărui trimestru și reprezintă media aritmetică a valorilor zilnice ale indicelui din trimestrul anterior, calculată pe baza tuturor zilelor lucrătoare. Această metodă face ca modificările să fie întotdeauna decalate cu un trimestru față de evoluțiile reale din piața monetară, iar creșterea actuală reflectă dobânzile mai ridicate din perioada aprilie – iunie 2025.

Creșterea peste pragul de 6% – cel mai mare nivel din ultimii doi ani – se datorează mediului financiar tensionat, cu o inflație încă persistentă și cu politici monetare restrictive menținute de BNR. Dobânda-cheie a rămas neschimbată la 6,50% din august 2024, iar marjele pentru creditare și depozit au rămas la 7,50%, respectiv 5,50%.

ROBOR rămâne stabil, dar la niveluri ridicate

În paralel, ratele ROBOR – utilizate mai ales în creditele acordate înainte de 2019 sau în finanțările corporate – nu au suferit modificări semnificative. La data de 29 septembrie 2025, indicatorii se situau astfel:

• ROBOR 3M: 6,52%

• ROBOR 6M: 6,67%

• ROBOR 12M: 6,85%

Dobânzile ROBID, care reflectă nivelurile pentru depozitele atrase între bănci, au fost de 6,22% la trei luni și 6,50% la un an, semn că lichiditatea din piață s-a stabilizat, dar se menține scumpă.

Citește și: Alerta BNR: dobânzile rămân sus, presiunea din piață nu cedează

Costuri ridicate și pentru stat: titlurile de stat depășesc 7,3%

Tendința dobânzilor ridicate se reflectă și în costurile de finanțare ale statului. La licitațiile din 29 septembrie, Ministerul Finanțelor a vândut obligațiuni cu scadență în octombrie 2028 la un randament mediu de 7,38%, iar cele cu maturitate în aprilie 2035 la 7,29%. Pe piața secundară, titlurile de stat cu scadență de 3 ani se tranzacționează cu randamente de peste 7,39%.

Ce înseamnă creșterea IRCC pentru români

Majorarea IRCC peste pragul de 6% înseamnă rate mai mari pentru milioane de români cu credite ipotecare sau de nevoi personale în lei. Pentru un credit ipotecar mediu de 250.000 de lei pe 25 de ani, rata lunară ar putea crește cu aproximativ 150 – 250 de lei, în funcție de marja aplicată de bancă.

Specialiștii avertizează că, în condițiile în care BNR nu dă semne că va reduce dobânda de politică monetară mai devreme de prima jumătate a lui 2026, IRCC ar putea rămâne la un nivel ridicat și în prima parte a anului viitor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.