Povestea pe scurt 

Compania canadiană Gabriel Resources a obținut o licență de exploatare pentru proiectul minier de la Roșia Montană în iunie 1999 când premier era Radu Vasile.

Această licență a fost eliberată de statul român. La momentul respectiv, compania canadiană deținea o participație de 80,69%, iar compania minieră de stat Minvest Deva deținea 19,31% din proiect. Totuși, în 2013, Gabriel Resources a fost aproape să primească undă verde pentru demararea activităților miniere, însă protestele de stradă au determinat statul român să oprească orice demers în acest sens. Această controversă continuă să atragă atenția și să genereze tensiuni între dezvoltarea economică, protecția mediului și valorile culturale.

În 2013, proiectul de exploatare a fost aproape de lansare, dar protestele publice au determinat Guvernul României să oprească demersurile.

Conflictul juridic

Gabriel Resources a dat în judecată statul român în 2017, solicitând despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari pentru blocarea exploatării miniere.
Decizia Curții de arbitraj de la Washington este încă așteptată și ar putea fi pronunțată la începutul anului viitor.

Includerea în patrimoniul UNESCO

În 2021, Roșia Montană a fost înscrisă în patrimoniul UNESCO, de către guvernul Dacian Cioloș.

Gabriel Resources consideră că acest lucru vine în contradicție cu obligațiile României față de investițiile lor și îngreunează o soluție amiabilă a conflictului.

Compania susține că o exploatare minieră atent planificată ar fi protejat patrimoniul cultural al zonei și ar fi adus beneficii economice importante.

Citește și: Verdictul în litigiul Roșia Montană. Bogdan Chirieac: Ați văzut vreodată vreun reprezentat al României să răspundă?

Perspective Diferite

Gabriel Resources susține că exploatarea minieră ar fi fost benefică, în timp ce activiștii și localnicii se opun din cauza impactului asupra mediului și patrimoniului cultural.

Guvernul României trebuie să găsească un echilibru între dezvoltare și conservarea valorilor culturale și naturale.

În concluzie, controversa Roșia Montană reflectă tensiunile dintre dezvoltare economică, protecția mediului și valorile culturale. Soluționarea acestui conflict rămâne o provocare pentru autorități și societate.

Conflictul dintre Gabriel Resources și statul român privind exploatarea de la Roșia Montană este supus judecății Tribunalului de Arbitraj al Centrului pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID) de la Washington.

Acest litigiu a început în 2015, când compania canadiană a reclamat că Guvernul României a blocat un proiect de exploatare a aurului în zona Roșia Montană, în județul Alba. Gabriel Resources susține că România a încălcat acordurile de promovare și garantare reciprocă a investițiilor cu Canada și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Tribunalul de arbitraj a declarat cazul închis în septembrie 2023, iar o decizie finală este așteptată azi.

Potrivit unor surse guvernamentale, Executivul se așteaptă să piardă și să fie obligat la plata unor despăgubiri de minimum 2 miliarde de dolari (peste 9 miliarde de lei). Europa Liberă a verificat documentele depuse la ICSID de Gabriel Resources, iar pretențiile financiare ale companiei canadiene sunt mult mai mari: în jur de 6,6 miliarde de dolari (30 de miliarde lei), la care se adaugă dobânzile.

Valoarea finală va fi stabilită însă de tribunalul de arbitraj. Pentru situația ipotetică în care cererea principală a Gabriel Resources va fi respinsă, compania a mai depus două revendicări alternative, de 3,3 miliarde de dolari și, respectiv, 5,6 miliarde de dolari. Această dispută complexă continuă să atragă atenția și să genereze tensiuni între dezvoltarea economică, protecția mediului și valorile culturale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.