Cel mai ieftin mijloc de transport de persoane și cel mai puțin poluant, transportul feroviar, este cea mai bună soluție ca transport alternativ, numai că în România, CFR a fost timp de 35 de ani o vacă de muls. Scandalurile de corupție s-au ținut lanț iar o reformă reală a acestei companii de stat nu s-a produs, niciun guvern, de nicio culoare politică, nu s-a încumetat să descâlcească ițele.

La ora actuală, cu un război la graniță, Căile Ferate Române ar trebui să fie o instituție bine pusă la punct care să poată transporta orice și oricât, de la persoane, la mărfuri sau armament, dar, transportul feroviar de la noi din țară, de la cel mai sigur a deventi aproape cel mai periculos din cauza infrastructurii vechi și a trenurilor expirate.

În tot acest context, declarațiile directorului general Traian Preoteasa, privind veniturile personale și poziția sa față de salarizarea în sectorul public, stârnesc mirarea și revoltă justificată, în special în contextul unei companii de stat aflate în dezechilibru financiar.

Datorii în creștere, active în scădere, pierderi cronice

Potrivit raportului oficial de la Ministerul Finanțelor, între 2019 și 2023, datoriile totale ale CFR Călători au crescut de la 1,74 miliarde lei la peste 2,56 miliarde lei, o majorare de aproape 50%. În paralel, activele imobilizate, adică bunurile strategice ale companiei (material rulant, infrastructură tehnologică, imobile) s-au diminuat constant, de la 3,8 miliarde lei în 2019 la doar 2,74 miliarde lei în 2023.

În același interval, compania a înregistrat pierderi nete în fiecare an. Rezultatul net negativ s-a accentuat în ultimii doi ani: în 2022 a fost raportat un minus de peste 285 milioane lei, iar în 2023 pierderile au urcat la aproape 320 milioane lei. Cu excepția anului 2020, când compania a avut un profit modest (59,5 milioane lei), bilanțul general este unul dezastruos.

Lichidități volatile și creanțe neîncasate

Pe partea de lichidități, CFR Călători a oscilat între surplusuri și goluri periculoase de numerar. În 2023, compania avea în conturi aproximativ 1,3 miliarde lei, dar în anii anteriori, cum a fost 2021, lichiditățile scăzuseră chiar sub 150 milioane lei, semn al unei instabilități cronice în gestiunea banilor disponibili.

În plus, nivelul creanțelor – adică sumele pe care compania ar trebui să le încaseze de la parteneri sau clienți – rămâne ridicat, ajungând la 709 milioane lei în 2023. Aceasta reflectă un sistem neperformant de recuperare a sumelor datorate și un risc constant asupra fluxului de numerar.

Directorul general: „Nu poți conduce o scară de bloc cu 13.000 de lei”

În acest context sumbru, declarațiile recente ale directorului general Traian Preoteasa, făcute în cadrul unei conferințe de presă, au produs valuri de nemulțumire. Preoteasa a afirmat că veniturile sale lunare depășesc 11.000 de euro, sumă obținută din salariul de la CFR Călători (5.500 euro), indemnizația de la Metrorex (600 euro) și din chirii, inclusiv un apartament închiriat în Dubai.

„Nu poți conduce o scară de bloc cu 13.000 de lei, dar o țară”, a spus șeful CFR Călători, făcând referire la salariul mic al președintelui României. El a continuat să-și apere veniturile, spunând că „nu este vina noastră că președintele nu are 100.000 de euro” și adăugând că a fost „luat de african” când le-a spus investitorilor din Dubai ce salariu are premierul României.

O companie fără perspective clare

Afirmațiile directorului vin în completarea unei crize de imagine mai vechi, în care performanțele companiei sunt constant criticate de publicul larg: trenuri vechi, întârzieri frecvente, servicii sub standardele europene. Mai mult, Preoteasa a recunoscut că CFR Călători este singura companie feroviară care nu a crescut salariile angajaților în ultimul an și jumătate. În prezent, contractul colectiv de muncă este pe cale să expire, iar sindicatele amenință cu proteste.

În acest climat, lipsa reformei structurale în companie, alături de menținerea unui management care se laudă cu venituri considerabile în timp ce angajații sunt ținuți la limita minimului salarial, devine tot mai greu de justificat.

Concluzie: discrepanțe periculoase între performanță și recompensă

Cazul CFR Călători scoate în evidență o problemă sistemică a companiilor de stat din România: lipsa corelării dintre performanța financiară și pachetul de beneficii al conducerii executive. O companie care înregistrează constant pierderi, își pierde din active și își adâncește datoriile nu poate susține, etic și moral, remunerații care depășesc cele ale șefului statului. În lipsa unei reforme reale, CFR Călători riscă să continue în aceeași direcție: mai scumpă pentru bugetul public și tot mai puțin eficientă pentru cetățeni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.