Una dintre aceste soluții vine dintr-o resursă exploatată din totdeauna în varii domenii și industrii. În cazul de față, betonul de cânepă sau hempcrete, are multiple avantaje, în primul rând, este vorba, bineînțeles, despre calitățile ecologice ale acestui material. Cânepa are o capacitate imensă de absorbție a dioxidului de carbon din aer devenind, în cele din urmă, prin procesare, un material cu o amprentă scăzută de CO2.

Materialul, compus doar din apă, var și puzderie de cânepă (fragmente din tulpina plantei), este foarte versatil, astfel că poate fi folosit atât pentru alcătuirea pereților, prin bolțari de cânepă sau în formă de monobloc dar și pentru formarea pardoselii și a acoperișului. Pereții realizați din acest material sunt construiți, cel mai adesea, pe o structură din lemn, fier sau altele, în timp ce fundația trebuie să fie în mod necesar din beton.

În ciuda tuturor acestor avantaje există și câteva aspecte care pentru unii pot reprezenta un impediment. Având în vedere că este, totuși, încă un mod de construire de nișă, materia primă și mâna de lucru poate ridica suficient de mult costurile unui astfel de proiect.

Cum evoluează această industrie în țara noastră

Vlad Sadici, prin compania pe care o conduce, una dintre puținele de acest fel în România, realizează astfel de proiecte. În urmă cu doi ani, Living Cities s-a implicat în dezvoltarea unor case de mărimi medii unde au fost necesare între 5 și 9 tone de material fibros de cânepă iar conform spuselor lui, în construirea unei case cu dimensiuni standard poate încăpea materia provenită de pe suprafața unui hectar, cu anumite variații, în funcție de preferințele proprietarilor. La noi în țară există o singură fabrică de prelucrare a cânepii industriale, în județul Alba.

Manopera deși poate ridica costurile, poate fi la îndemâna tuturor, spune Vlad. ”Am făcut training pentru constructori care au fost de fapt beneficiarii, fără experiență în construcții și au ieșit foarte bine, i-am ajutat, în cazul acesta aveau fundația și structura din lemn deja făcută. I-am ghidat, proiectul a durat cinci sau șase săptămâni pentru parter și mansardă”.

Având în vedere calitățile fibrei de cânepă, acești pereți nu mai au nevoie de termoizolație, Vlad explică că ”aerul prins în pereți funcționează ca un termoizolant”. Totuși, porozitate materialului permite circulația aerului prin pereți, lucru pentru care este necesar un tip special de tencuială, spune acesta.

”Este necesar să completezi cu o tencuială care trebuie să fie impermeabilă la vapori și aer pentru că aici ne confruntăm cu un fel de preconcepție larg răspândită în lumea iubitorilor de construcții naturale, cum că este nevoie ca peretele să respire, dar aici există automat o pierdere de căldură, iar în bucătării și băi, unde este o umiditate crescută, dacă acei vapori tind să iasă la exterior, ceea ce înseamnă că intră în pereți, dacă nu vii cu un strat impermeabil atunci tencuiala va cădea. Vaporii migrează, îngheață, își măresc volumul și asta înseamnă că va disloca tencuiala, de aceea casele de la țară, din pământ, se reparau odată la câțiva ani. În cazul acesta trebuie să vii cu anumite soluții de tencuială sau aplicarea unor straturi de ulei de in și altele”, a mai precizat Vlad Sadici despre modul în care pot fi mai bine conservați pereții din beton de cânepă.

Cât despre siguranța clădirilor construite cu acest material, dovadă stă în faptul că în această vară a fost inaugurată cea mai înaltă clădire de acest tip, un hotel de 12 etaje, 54 de camere în Cape Town, capitala Africii de Sud.

Proiectele realizate de compania condusă de Vlad Sadici sunt mai mici dar, așa cum afirmă, ”se bazează pe calitate” deși cererea de astfel de proiecte, conform lui, este în creștere. Vlad promovează proiecte pe bază de beton din cânepă încă din 2016 iar povestea Living Cities, firma pe care o gestionează alături de partenera lui de viață, a pornit doi ani mai târziu. ”Este o nișă în creștere. Am primit constant feedback și răspunsuri pozitive. Noi suntem printre primii promoteri. După asta au mai fost și alții dar care nu au fost de specialitate, au fost și companii care au încercat să intre pe linia aceasta de construcție însă chiar dacă au plecat cu bani și utilaje performante la drum, au dat de greutăți chiar dacă erau entuziaști.”

Noile reglementări tehnice pentru calcularea performanței energetice a clădirilor noi din România au intrat în vigoare în luna februarie a acestui an, făcând un pas înainte către standardele nZEB impuse de către Comisia Europeană până în 2030. Măsurile sunt cu atât mai motivate într-o industrie care, conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), dispune de 30% din energia globală, destinată consumului final.  

Câteva machete și modele din beton de cânepă realizate de Vlad vor putea fi văzute într-o expoziție specială la Muzeul Național de Artă Contemporană a României (MNAC) în perioada 2.11.2023 - 31.03.2024, în cadrul proiectului ”Cronicile viitorilor supereroi”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News