"Desigur că problema aceasta a energiei şi a crizei pe care o parcurgem nu este una foarte uşoară pentru Guvern şi trebuie identificate măsuri atât pe componenta aceasta de independenţă energetică, dar şi pe zona socială, unde oamenii au nevoie de acest sprijin", a spus Boloş la Digi 24.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare pentru măsurile de plafonare şi de compensare, ministrul a menţionat banii care vin în urma activităţii fiscale a statului, fiind "o perioadă în care această creştere a preţului la utilităţii, dar şi a costurilor în general şi a inflaţiei generează un plus de venituri la bugetul de stat".

"E un procent care acoperă parţial zona aceasta de compensări care ar urma să fie suportate din bugetul de stat. Pe de altă parte, se lucrează la un sistem de supraimpozitare pentru ceea ce înseamnă lanţul acesta de producător-distribuitor, traderi de pe bursă, care sigur acumulează capital în această perioadă, uneori poate chiar şi speculativ. Este o variantă care poate să genereze venituri la bugetul de stat suplimentare şi după aceea măsurile compensatorii ar avea sursă de venit şi o sursă de finanţare. Ar fi oarecum nedrept în această perioadă ca aceste acumulări de capital formate pe lanţul producător-furnizor de energie, cei care comercializează energia să rămână cu aceste acumulări de capital şi să nu fie impozitate. Eu cred că este o soluţie mai mult decât morală şi o soluţie binevenită pentru ceea ce înseamnă partea aceasta de compensare şi efortul pe care bugetul de stat trebuie să îl facă în această perioadă. Şi, cred eu, că este o chestiune de normalitate", a explicat Marcel Boloş.

Întrebat dacă e posibilă reglementarea pieţei, în condiţiile în care energia este deja vândută, ministrul a subliniat că este foarte complicat mecanismul acesta în care să se încerce reglementarea zonei de comercializare a energiei, energie care de fapt e tranzacţionată.

"Colegii din Ministerul Energiei şi Coaliţia gândesc aceste măsuri pe cele două paliere, pe de o parte de compensare a populaţiei şi a consumatorilor non-casnici, pe de altă parte de a găsi sursele de finanţare pentru a acoperi efortul pe care Guvernul României îl face în această perioadă", a punctat Boloş. 

Citește și: Rectificare bugetară: Ministerele care primesc mai mulți bani

Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul rectificării bugetare. Ce ministere au primit mai mulți sau mai puțini bani.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energiei şi Ministerul Finanţelor, la acţiuni generale, vor primi cele mai mari sume la rectificarea bugetară din luna august, conform proiectului publicat joi pe site-ul MF.

Pe de altă parte, vor avea diminuate creditele bugetare cu cele mai mari sume: Ministerul Afacerilor Interne (-559,3 milioane lei, per sold), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (-434,4 milioane lei), Ministerul Culturii (-275 milioane lei) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (-151 milioane lei) per sold.

Potrivit notei de fundamentare, la Ministerul Finanţelor - Acţiuni Generale este prevăzută o creştere cu peste 9,330 miliarde de lei, din care:4 miliarde de lei dobânzi, un miliard de lei Fond de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, 866,8 milioane lei contribuţia României la bugetul UE, peste 1,130 miliarde de lei Transferuri către întreprinderi în cazul schemelor de ajutor de stat, +2,283 miliarde de lei la Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 pentru asigurarea sumelor necesare refinanţării proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanţării proiectelor în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene.

La Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale se propune o suplimentare cu 5,25 miliarde de lei per sold.

"S-a suplimentat titlul 'Asistenţă socială' cu +7,3 miliarde lei destinate drepturilor de asistenţă socială pentru familii şi copii, ajutoare pentru compensarea preţului la energie, indemnizaţii şi drepturi cu caracter reparatoriu, ca efect al măsurilor aprobate în acest an, concomitent cu diminuarea în principal a transferurilor între unităţi ale administraţiei publice (-370 milioane lei) şi a fondurilor pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (-171,3 milioane lei) urmare a economiilor înregistrate la aceste titluri de cheltuieli", se precizează în nota de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară.

De asemenea, creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări sociale ale bugetului asigurărilor sociale de stat faţă de estimarea iniţială a determinat diminuarea transferurilor pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat cu 1,94 miliarde de lei concomitent cu majorarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor pentru şomaj cu suma de +418,7 milioane lei. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.