Pentru prima dată, toate firmele vor fi obligate să dețină un cont bancar sau un cont deschis la Trezorerie, iar lipsa acestuia poate atrage una dintre cele mai dure sancțiuni din legislația fiscală: declararea inactivității fiscale. În paralel, plata exclusiv în numerar va deveni imposibilă pentru comercianți, iar comerțul online și importurile de mică valoare vor fi taxate suplimentar.

Cont bancar obligatoriu pentru toate societățile comerciale

Până în prezent, deținerea unui cont bancar nu era o obligație legală explicită pentru toate firmele, deși, în practică, era necesară pentru majoritatea operațiunilor economice. Începând cu 2026, această situație se schimbă radical.

Firmele care nu dețin un cont bancar sau un cont deschis la Trezorerie vor fi declarate inactive fiscal. Este una dintre cele mai dure măsuri introduse în ultimul deceniu în zona de conformare fiscală și vizează în mod direct firmele care au funcționat exclusiv în numerar.

Inactivitatea fiscală, sancțiunea dură pentru firmele fără cont

Declararea inactivității fiscale are consecințe severe, care pot bloca practic activitatea unei firme. Societățile afectate își pierd dreptul de deducere a cheltuielilor, iar facturile emise nu mai sunt deductibile pentru clienți, ceea ce determină partenerii comerciali să evite orice relație contractuală.

În plus, firmele inactive fiscal devin neeligibile pentru achiziții publice, pot avea tranzacțiile blocate de parteneri, întâmpină dificultăți majore în administrarea impozitelor și riscă inițierea procedurilor de dizolvare de către ANAF.

De ce impune statul cont bancar pentru toate firmele

Obligația contului bancar are ca scop combaterea activităților desfășurate exclusiv în numerar, monitorizarea fluxurilor financiare și reducerea economiei subterane. Autoritățile urmăresc creșterea trasabilității banilor și a gradului de conformare fiscală, într-un context în care zeci de mii de microîntreprinderi, PFA-uri și firme de familie au funcționat ani la rând fără o disciplină financiară clară.

Citește și: ANAF 2026. Fiscul poate bloca cesiuni ale părților sociale

POS obligatoriu pentru toți comercianții, indiferent de mărime

O altă schimbare majoră vizează obligația de a accepta plata cu cardul. Dacă până acum POS-ul era obligatoriu doar pentru firmele care depășeau un anumit prag de cifră de afaceri, din 2026 această condiție dispare complet.

Toți comercianții de bunuri și servicii vor fi obligați să accepte plata cu cardul, fără excepții legate de cifra de afaceri, forma juridică, numărul de angajați, tipul de activitate sau localitatea în care își desfășoară activitatea, inclusiv în mediul rural.

Plățile exclusiv cash dispar din economie

Măsura face parte din strategia națională de digitalizare a plăților și de reducere a economiei informale. Pentru firme, aceasta înseamnă costuri suplimentare pentru achiziția sau închirierea POS-ului, plata comisioanelor bancare la fiecare tranzacție și obligația de a raporta digital încasările.

În mod practic, vânzările exclusiv cash dispar, iar micile economii locale – de la magazinele sătești până la comerțul la tarabă – sunt cele mai afectate, în condițiile în care plata cu cardul este încă limitată sau inexistentă în multe zone.

Taxă de 25 de lei pentru coletele mici din afara Uniunii Europene

Începând cu 2026, toate persoanele fizice și firmele care importă colete din afara Uniunii Europene vor plăti o taxă de procesare suplimentară de 25 de lei pentru fiecare colet cu valoare sub 150 de euro. Aceasta se adaugă peste TVA și eventualele taxe vamale deja existente.

Lovitură directă pentru comerțul online și importurile din Asia

Taxa afectează în special platformele chinezești, micii comercianți online, persoanele care comandă frecvent produse ieftine și magazinele care funcționează pe rețelele sociale, cu stoc adus la comandă. Pentru mulți dintre acești comercianți, costul suplimentar poate face diferența dintre profit și pierdere.

De ce introduce statul taxa pe coletele sub 150 de euro

Autoritățile justifică această măsură prin necesitatea acoperirii costurilor administrative ale controlului vamal, descurajarea importurilor masive de produse foarte ieftine din Asia, protejarea retailerilor locali și îmbunătățirea controlului asupra fluxului de colete mici, dificil de verificat individual.

Digitalizarea fiscală devine obligatorie în toate sectoarele economiei

Contul bancar obligatoriu, POS-ul impus tuturor comercianților și taxa pe coletele extra-UE au un scop comun: controlul complet al fluxurilor comerciale și financiare. În 2026, aproape toate plățile vor trece prin sistemul bancar, toate încasările vor fi trasabile, iar importurile mici vor fi monitorizate strict.

Numerarul va deveni o excepție atent controlată, iar România se aliniază astfel modelului fiscal european, unde transparența financiară este regula, nu opțiunea.

Micile afaceri și microîntreprinderile, cele mai afectate de noile reguli

Cele mai puternic lovite vor fi micile afaceri care au funcționat tradițional în numerar: magazinele rurale, tarabele din piețe, afacerile de cartier, prestatorii individuali de servicii, comerțul ambulant și businessurile informale cash-only.

Pentru acestea, noile obligații înseamnă costuri suplimentare, adaptare rapidă la digitalizare și, în unele cazuri, riscul ieșirii din piață.

Ce trebuie să facă firmele până la 1 ianuarie 2026

Până la începutul anului viitor, firmele trebuie să își deschidă un cont bancar sau un cont la Trezorerie, inclusiv cele inactive sau cu activitate redusă. De asemenea, este necesară achiziția sau contractarea unui POS, existând și variante mobile sau virtuale.

Comercianții trebuie să își ajusteze politicile de preț pentru a acoperi comisioanele bancare, să își informeze clienții – mai ales în zonele rurale – și să își pregătească bugetele pentru impactul taxei pe coletele extra-UE, în special dacă importă produse pentru revânzare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.