Economiştii BCE consideră, într-un articol publicat luni în buletinul economic, că măsurile de sprijin public pentru a proteja economia de impactul preţurilor ridicate la energie trebuie să fie orientate spre a fi mai productive şi a reduce gradual ridicata datorie publică.

"Dincolo de termenul scurt, finanţele publice din zona euro pot fi afectate negativ de actualul episod de inflaţie ridicată", chiar şi fără a lua în considerare sprijinul public al guvernelor, ce reprezintă circa 2% din produsul intern brut (PIB), în 2022 şi 2023, potrivit BCE.

Asta se datorează faptului că la originea inflaţiei este un impact extern din cauza scumpirii energiei, care generează mai puţine venituri din impozite, reduce rentabilitatea şi creşterea companiilor şi pune presiune mare asupra cheltuielilor publice.

În plus, majorarea ratei dobânzilor pentru a frâna inflaţia majorează plata dobânzilor la datoria guvernamentală.

Măsurile de sprijin public vor reduce presiunile inflaţioniste în 2022 şi 2023, dar efectul se va inversa mai târziu şi inflaţia va fi mai ridicată în 2024 şi 2025.

Însă, economiştii BCE spun că gradul în care măsurile de sprijin public va influenţa preţurile este foarte incert, din caza caracterului său fără precedent.

În primă fază vor majora avansul PIB şi vor sprijini veniturile disponibile ale gospodăriilor, dar unele dintre aceste măsuri nu sunt foarte eficiente din perspectivă economică.

Economiştii BCE consideră că doar o mică parte din acest sprijin este direcţionată către gospodăriile cu cele mai mici venituri.

Şi, de asemenea, avertizează că mai multe sarcini asupra finanţelor publice, dacă sprijinul se va prelungi cu măsuri mai de durată, pot crea dificultăţi ţărilor foarte îndatorate, pe măsură ce va creşte plata dobânzilor la datorie.

Comisia Europeană: Economia UE va evita recesiunea

Economia UE va evita recesiunea, dar continuă să existe dificultăţi, transmite Comisia Europeană.

La aproape un an de la iniţierea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, economia UE a intrat în 2023 pe o bază mai bună decât se preconizase în toamnă, a anunţat luni Comisia Europeană.

Previziunile intermediare din iarnă îmbunătăţesc perspectivele de creştere pentru acest an la 0,8% pentru UE şi la 0,9% pentru zona euro. În prezent, se preconizează că ambele zone vor evita, la limită, recesiunea tehnică anticipată pentru începutul anului. De asemenea, previziunile diminuează uşor rata preconizată a inflaţiei, atât pentru 2023, cât şi pentru 2024.

După expansiunea robustă din prima jumătate a anului 2022, ritmul de creştere a scăzut în al treilea trimestru, însă uşor sub aşteptări. În al patrulea trimestru, în pofida şocurilor negative excepţionale, economia UE a evitat scăderea preconizată în previziunile din toamnă. Rata anuală de creştere pentru 2022 este estimată în prezent la 3,5% atât pentru UE, cât şi pentru zona euro.

Evoluţiile favorabile înregistrate de la previziunile din toamnă au îmbunătăţit perspectivele de creştere pentru acest an. Diversificarea continuă a surselor de aprovizionare şi o scădere bruscă a consumului au adus nivelurile stocurilor de gaze peste media sezonieră din ultimii ani, iar preţurile angro ale gazelor au scăzut cu mult sub nivelurile din perioada anterioară războiului. În plus, piaţa forţei de muncă din UE a continuat să înregistreze rezultate foarte bune, rata şomajului rămânând la cel mai redus nivel istoric (6,1%) până la sfârşitul anului 2022.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News