Avertisment dur de la BNR: România putea ajunge în incapacitate de plată

România ar fi ajuns într-o situație critică fără măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni, avertizează Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României. Acesta susține că țara ar fi riscat incapacitatea de plată, retrogradarea la categoria „junk” și dificultăți majore în finanțarea pensiilor și salariilor.

Afirmațiile apar în articolul „Despre onestitate în dezbaterea economică”, publicat pe blogul OpiniiBNR.ro, în care Lazea critică modul în care este purtată dezbaterea publică pe tema finanțelor statului și a măsurilor luate de Guvernul Bolojan.

„Am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată”

Valentin Lazea respinge criticile potrivit cărora măsurile de consolidare fiscală ar fi afectat consumul și creșterea economică. În opinia sa, alternativa ar fi fost mult mai gravă.

„Adevărul este că, fără acele măsuri de consolidare fiscală astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată, retrogradată la categoria «junk» de către agențiile de rating, în imposibilitatea de a plăti pensii și salarii altfel decât prin tipărire de bani”, susține economistul-șef al BNR.

El afirmă că, datorită acestor măsuri, România a evitat recesiunea, iar creșterea economică din 2025 s-a situat aproape de 1%. În plus, costurile de finanțare, atât externe, cât și interne, s-au redus, ceea ce a contribuit la scăderea deficitului bugetar.

Potrivit lui Lazea, deficitul s-a redus de la 8,7% la 7,7% din PIB pe contabilitate națională și de la 9,3% la circa 8% din PIB pe contabilitate ESA.

Modelul bazat pe consum, principala vulnerabilitate

Economistul BNR susține că, în ultimii zece ani, România a ales un model de creștere economică bazat pe consum, relaxare fiscală și importuri, în detrimentul investițiilor și al echilibrelor macroeconomice.

El amintește că România îndeplinea în 2015 criteriile de la Maastricht și ar fi putut continua pe direcția aderării la zona euro. În schimb, guvernele care s-au succedat au preferat o creștere economică rapidă, dar obținută cu prețul dezechilibrelor.

„România a înregistrat într-adevăr cea mai rapidă creștere economică dintre statele membre ale UE, dar și cea mai mare inflație, cel mai mare deficit bugetar, cel mai mare deficit de cont curent”, arată Lazea.

Acesta compară situația României cu cea a Bulgariei, care a crescut mai lent, dar mai echilibrat, ceea ce i-a permis aderarea la zona euro în 2026.

Lazea: Nu doar guvernele Ciucă și Ciolacu sunt responsabile

Economistul-șef al BNR consideră că este incorectă atribuirea deteriorării finanțelor publice doar guvernelor Ciucă și Ciolacu. În opinia sa, dezechilibrele s-au acumulat pe parcursul întregului deceniu anterior.

El subliniază că deficitul bugetar a crescut inclusiv în anii cu avans economic solid, precum 2017, 2018 și 2019, dar și în anii electorali, precum 2016 și 2024.

„Deficitul bugetar a crescut chiar și în anii cu creștere economică robustă sau în anii electorali, reprezentând o caracteristică comună a guvernelor din ultimul deceniu”, afirmă Lazea.

Mediul de afaceri și populația au beneficiat de „cadouri” fiscale

Valentin Lazea susține că relaxarea fiscală nu a fost susținută doar de autorități, ci și de mediul de afaceri și de publicul larg, care au beneficiat de diverse facilități.

În cazul mediului de afaceri, el menționează scutiri de impozit pe salarii sau contribuții pentru ramuri întregi, tratamentul preferențial acordat microîntreprinderilor, nivelul redus al taxării, capitalizarea insuficientă a unor firme și tolerarea evaziunii fiscale, în special prin neplata TVA.

În ceea ce privește populația, Lazea amintește gratuități la transport, tichete de masă, tichete de vacanță, tichete cadou, prețuri subvenționate la energie sau combustibili în anumite perioade și impozite foarte mici pe proprietate.

„Toate aceste «cadouri» și le poate permite un stat cu bugetul echilibrat, nicidecum un stat care se îndatorează masiv pentru a-și acoperi deficitele”, arată economistul.

România încearcă să treacă de la consum la investiții

Lazea susține că, în ultimele șase luni, România a făcut pași importanți pentru schimbarea modelului economic, de la unul bazat pe consum la unul bazat pe investiții.

El avertizează însă că o creștere finanțată prin datorie și orientată spre consum nu poate asigura, pe termen lung, resursele necesare pentru rambursarea datoriei. În plus, o perioadă de creștere peste potențial este urmată inevitabil de ani de consolidare fiscală și creștere sub potențial.

„S-ar putea ca în vremurile dificile pe care le trăim, la nivel național și planetar, multora să li se pară că onestitatea în dezbateri este un lux inutil. Dimpotrivă, noi considerăm că onestitatea este o precondiție fundamentală a întăririi rezilienței unei societăți”, afirmă Valentin Lazea.