The Economist: Republica Moldova ar putea ajunge în UE prin unirea cu România

Unirea Republicii Moldova cu România ar putea deveni o alternativă la aderarea la Uniunea Europeană dacă parcursul european al Chișinăului este blocat, scrie revista britanică The Economist într-o analiză despre opțiunile politice ale țării.

Republica Moldova își propune să intre în UE până în 2030. Între timp, lideri de la Chișinău au început să vorbească despre unirea cu România ca variantă de rezervă. Președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea, iar vicepremierul Eugen Osmochescu a numit această opțiune „Planul B”.

Președintele României, Nicușor Dan, este unionist, la fel ca mai mulți politicieni români, notează The Economist. Revista amintește că majoritatea moldovenilor vorbesc româna și că o mare parte din teritoriul actualei Republici Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940. În 1918, parlamentul Basarabiei a votat unirea cu România, după desprinderea de Imperiul Rus aflat în prăbușire.

Aderarea la UE ar putea fi blocată în Franța

Potrivit analizei, Republica Moldova ar putea îndeplini până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. Totuși, îndeplinirea criteriilor nu garantează intrarea în blocul comunitar.

The Economist evidențiază rolul Franței, unde Constituția prevede organizarea unui referendum sau obținerea votului a trei cincimi din membrii ambelor camere ale Parlamentului pentru aprobarea aderării unor noi state la UE. Revista apreciază că Republica Moldova ar avea dificultăți să obțină oricare dintre aceste aprobări. Analiza evocă și posibilitatea ca, până în 2029, Marine Le Pen, politiciană naționalistă și critică a extinderii UE, să ajungă președinta Franței.

În acest context, revista compară scenariul cu reunificarea Germaniei: fosta Germanie de Est a intrat în Comunitățile Europene prin unirea cu Germania de Vest, deja membră. O cale similară ar putea atrage Chișinăul dacă aderarea Republicii Moldova este amânată sau blocată.

Sprijinul pentru unire diferă pe cele două maluri ale Prutului

Sondajele citate de The Economist indică un sprijin de aproximativ 70% pentru unire în România și de circa 40% în Republica Moldova. Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, afirmă că susținerea unirii în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

Țara are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, iar circa 850.000 de persoane, inclusiv moldoveni aflați în străinătate, au cetățenie română. Potrivit revistei, pentru mulți, cetățenia română este o alegere pragmatică, deoarece le permite să muncească în Uniunea Europeană. Același pragmatism i-ar putea determina pe unii să accepte renunțarea la independență în schimbul apartenenței la UE și NATO în cadrul României.

Mulți cetățeni moldoveni votează deja la alegerile din România. Analiza notează că aceștia au contribuit și la alegerea lui Nicușor Dan.

Rufin Zamfir, expert român în comunicare, spune că unirea nu se află pe agenda imediată. Declarațiile liderilor moldoveni ar trebui interpretate, în opinia sa, ca un mesaj indirect către partenerii europeni: dacă perspectiva aderării este amânată sau diluată, „credibilitatea Planului B crește”, iar acesta devine o variabilă politică pe care Bruxellesul nu o poate ignora.

Transnistria și Găgăuzia complică scenariul

O eventuală unire ar ridica probleme economice și teritoriale, scrie The Economist. România nu are resursele Germaniei de Vest pentru a susține financiar un proces de reunificare, iar Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează regiunea separatistă Transnistria, sprijinită de Rusia.

Și statutul Găgăuziei ar putea complica negocierile. Un acord din 1994 le oferă găgăuzilor, o minoritate cu orientare pror rusă, opțiunea independenței în cazul în care Republica Moldova s-ar uni cu România.

Revista consideră însă că aceste dificultăți nu sunt neapărat imposibil de depășit. Transnistria trimite deja 70% din exporturi către Europa, în condițiile acordului comercial al Republicii Moldova cu UE. Găgăuzia are aproximativ 100.000 de locuitori, răspândiți în patru enclave, iar independența înconjurată de frontiere ale Uniunii Europene ar fi o perspectivă puțin atractivă, estimează publicația.

The Economist menționează și cazul Albaniei și Kosovo, unde majorități largi ar susține unirea. Premierul albanez Edi Rama consideră însă că problema se va rezolva după aderarea ambelor țări la UE, în timp ce premierul interimar al Kosovo, Albin Kurti, susține fuziunea.

Revista apreciază că o „Românie Mare” nu este un scenariu sigur, dar nici de neconceput în următorii zece ani, dacă Republica Moldova va încerca astfel să obțină accesul la Uniunea Europeană. Unirea Albaniei cu Kosovo este descrisă drept mai greu de imaginat.