AC vs DC în sistemele fotovoltaice: impact asupra eficienței
25 Februarie 2026
Astăzi, România se află din nou în topul clasamentului european la prețul spot al energiei electrice, cu o valoare de 0,149 euro pe kWh. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată pe continent, reflectând o presiune economică semnificativă asupra consumatorilor și companiilor locale.
În urma României se află Ungaria, unde prețul energiei este de 0,145 euro pe kWh, urmată de Polonia, cu un preț de 0,137 euro pe kWh. La polul opus, Suedia (în regiunile de nord și centru-nord) și Norvegia (în regiunile de nord și centru) au înregistrat cel mai mic preț la energie, de doar 0,004 euro pe kWh. Această diferență semnificativă între tarife evidențiază disparitățile din sectorul energetic european, afectând competitivitatea economică și costurile de trai.
Investițiile energetice blocate
Pe lângă problema prețurilor ridicate, România se confruntă și cu dificultăți în dezvoltarea capacităților energetice. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a adus în discuție o serie de proiecte majore, precum hidrocentralele Bumbești-Livezeni, Cornetu-Avrig și Răstolița, care au beneficiat de miliarde de euro în investiții, dar rămân nefinalizate din cauza contestațiilor în instanță.
Burduja a subliniat că aceste blocaje legale îngreunează dezvoltarea României ca un jucător puternic și independent din punct de vedere energetic. În contextul în care piața energiei devine din ce în ce mai volatilă, fiecare proiect întârziat reprezintă o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea energetică a țării.
Pentru a accelera realizarea acestor investiții strategice, Ministerul Energiei lucrează la o lege care să faciliteze procedurile birocratice. Printre proiectele vizate se numără și hidrocentralele cu acumulare prin pompaj, precum Tarnița-Lăpuștești, Bicaz și Olt, menite să asigure o mai bună gestionare a resurselor energetice și să contribuie la stabilitatea sistemului național de electricitate.
Neptun Deep, o șansă pentru independența energetică
Un alt proiect de mare anvergură pe care ministrul l-a evidențiat este Neptun Deep, care ar urma să devină operațional în 2027. Acesta este considerat esențial pentru a garanta independența energetică a României. Conform declarațiilor oficiale, Neptun Deep ar putea dubla producția internă de gaz, asigurând astfel nu doar acoperirea consumului intern, dar și o contribuție semnificativă la securitatea energetică a regiunii.
"Neptun Deep înseamnă șansa unică de a reduce dependența europeană față de gazul rusesc", a declarat Burduja, subliniind importanța geopolitică a acestui proiect. Într-un moment de instabilitate regională și de criză energetică globală, România ar putea deveni un furnizor important de resurse energetice în Europa Centrală și de Est.
Greenpeace lansează noi acuzații privind Neptun Deep
Greenpeace România a solicitat recent suspendarea acordului de mediu pentru Neptun Deep, acuzând Agenția de Protecție a Mediului Constanța de încălcarea procedurilor legale.
Ordanizația de mediu susține că acest proiect ar avea un impact negativ semnificativ asupra mediului, contribuind la agravarea crizei climatice și amenințând biodiversitatea marină. De asemenea, el a subliniat riscurile pe care le presupune exploatarea gazului în contextul războiului din Ucraina.
Așadar, România se află într-o poziție complexă: deși prețurile energiei sunt printre cele mai ridicate din Europa, țara noastră are potențialul de a deveni un jucător important în regiune prin dezvoltarea de noi capacități energetice. Totuși, realizarea acestor proiecte depinde de capacitatea autorităților de a depăși blocajele legale și de a gestiona impactul asupra mediului.