Românii cheltuie mai puțin. Afacerile din serviciile pentru populație au scăzut cu 8,4% în primele opt luni din 2026
27 Octombrie 2026
România ar putea rămâne fără instrumente de sprijin dacă vine o criză globală, avertizează Adrian Negrescu.
"Lumea trăiește pe datorie ca niciodată în istoria modernă, iar România face parte din acest cerc vicios. Statele se împrumută pentru a-și finanța deficitele, apoi se împrumută din nou pentru a-și plăti dobânzile. Întrebarea nu mai este dacă acest model poate continua la nesfârșit, ci cât mai poate dura până la următoarea criză și cine va fi pregătit să o înfrunte", explică Adrian Negrescu într-o analiză publicată marţi pe pagina sa de Facebook.
România, prinsă în aceeași spirală
"România nu privește criza datoriilor din tribună, ci face parte din ea. Datoria publică aproape s-a dublat ca pondere în PIB în doar câțiva ani, de la circa 35% în 2019 la peste 60% în 2026. Costul ei a explodat și mai repede. Ministerul Finanțelor va plăti anul acesta aproximativ 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi, adică aproape 3% din PIB.
Suma este mai mare decât întregul buget al Ministerului Apărării și echivalează cu mai mult de jumătate din bugetul Sănătății. Anul viitor, potrivit Ministerului Finanțelor, factura dobânzilor ar putea depăși 70 de miliarde de lei.
Vorbim de bani care nu merg nici în spitale, nici în școli, nici în autostrăzi, ci exclusiv către creditori. Și cu cât deficitul rămâne mai mare, cu atât spirala se adâncește: împrumutăm mai mult, plătim dobânzi mai mari, iar dobânzile mai mari cer și mai multe împrumuturi.
România a intrat în spirala datoriilor fără să fi trecut printr-un război sau printr-o pandemie prelungită, ci pur și simplu prin cheltuieli publice care au depășit constant veniturile. Faptul că plătim pe dobânzi mai mult decât pe apărare spune totul. Fiecare an de deficit mare este o factură trimisă copiilor noștri. Lucru pe care văd că îl spune tot mai apăsat și Nazare, ministrul Finanțelor", subliniază consultantul economic Adrian Negrescu.
Există totuși și vești bune
"Deficitul bugetar scade în 2026 mai repede decât în anii trecuți, iar fondurile europene oferă o resursă de investiții pe care puține țări o au. Fereastra de oportunitate rămâne însă îngustă.
Dacă vine o criză globală, nu vom mai avea cu ce să sprijinim economia. Nu putem crește cheltuielile, pentru că avem deja un deficit uriaș. Nu putem reduce dobânzile, pentru că avem inflație mare. Nu ne putem împrumuta ieftin, pentru că suntem la limita ratingului. Singura pregătire reală este să ne punem ordine în finanțe acum, cât încă mai avem timp: reforma statului, colectare mai bună și fiecare euro din fondurile europene folosit pentru investiții", explică Negrescu.