DCBusiness Energie România exportă energie masiv, dar facturile nu scad. De ce?

România exportă energie masiv, dar facturile nu scad. De ce?

Transelectrica
România produce mai multă energie decât consumă și exportă masiv. De ce nu se vede acest surplus în facturi.

România exportă energie masiv, dar facturile nu scad. Ce se întâmplă în sistemul energetic

România produce mai multă energie decât consumă luni, 20 aprilie, iar surplusul de aproape 800 MW pleacă direct la export, potrivit datelor Transelectrica analizate de DCBusiness. Situația apare în condițiile în care producția din eolian și fotovoltaic este foarte ridicată, împingând sistemul peste nivelul consumului intern.

Paradoxul este că, deși există acest excedent, efectul nu se vede direct în facturile consumatorilor.

Eolianul și solarul domină producția și împing sistemul în surplus

La ora 16:29, producția totală era de 6.132 MW, în timp ce consumul se situa la 5.362 MW, rezultând un excedent de 769 MW.

Cea mai mare parte a producției vine din surse regenerabile:

  • eolian: 1.815 MW
  • fotovoltaic: 1.169 MW

Împreună, acestea asigură aproape jumătate din energia produsă în acel moment. Energia nucleară contribuie cu 1.334 MW, iar hidrocentralele cu 806 MW.

Nivelul este specific perioadelor de primăvară, când consumul este mai redus, dar condițiile meteo sunt favorabile producției regenerabile.

Exporturi masive, în special spre Republica Moldova

Surplusul de energie este direcționat către export, iar harta fluxurilor arată volume importante livrate în afara țării.

Cel mai mare flux se înregistrează pe relația cu Republica Moldova, prin punctul Vulcănești, unde România exportă peste 1.000 MW. În paralel, există schimburi semnificative și pe granițele cu Ungaria, Serbia și Bulgaria.

Aceste interconexiuni sunt esențiale pentru echilibrarea sistemului în perioadele de producție ridicată.

Cărbunele, marginal în mixul energetic

Un alt semnal important este nivelul redus al producției din surse clasice:

  • cărbune: 532 MW
  • hidrocarburi: 369 MW

România funcționează, în acest moment, cu o dependență mult mai mică de sursele poluante, ceea ce contribuie la scăderea costurilor marginale din piață.

De ce nu se vede surplusul în facturi

Deși sistemul produce mai mult decât consumă, acest lucru nu se traduce automat în facturi mai mici.

Prețul final plătit de consumatori depinde de:

  • contractele încheiate cu furnizorii
  • reglementările în vigoare
  • structura tarifelor din sistem

Astfel, chiar dacă energia este mai ieftină în anumite intervale, efectul asupra facturilor apare cu întârziere sau nu se reflectă deloc în unele cazuri.

Ce înseamnă pentru piață

Un astfel de mix energetic pune presiune pe prețurile din piața spot, care pot scădea semnificativ în perioadele de producție ridicată.

În același timp, crește dependența de condițiile meteo și necesitatea unor investiții în stocare, pentru a gestiona mai eficient surplusul de energie.

Fără aceste investiții, episoadele în care România produce mai mult decât consumă vor deveni tot mai frecvente, fără ca beneficiile să ajungă direct la consumatori.

Datele din 20 aprilie arată clar direcția în care merge sistemul energetic: regenerabilele cresc rapid, România devine exportator net în anumite intervale, dar mecanismele pieței nu permit încă transferul direct al acestor avantaje către consumatori.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.