Vești pentru românii cu credite în euro. Ce a decis BCE
29 Octombrie 2026
Prima rectificare bugetară din 2026 majorează finanțarea sănătății, pensiilor și bugetelor locale. Deficitul cash rămâne estimat la 6,2% din PIB.
Ministerul Finanțelor a publicat joi, 29 octombrie, în transparență decizională proiectul primei rectificări bugetare din acest an. Documentul prevede bani în plus pentru medicamente și servicii medicale, pensii, salarii și asistență socială, pentru bugetele locale și pentru investiții. Finanțarea suplimentară ar urma să fie asigurată prin redistribuirea sumelor în funcție de execuția bugetară și de necesarul estimat până la sfârșitul anului.
Proiectul menține ținta de deficit bugetar cash la 6,2% din PIB, dar majorează deficitul în valoare nominală cu 3,5 miliarde de lei, la 130,3 miliarde de lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, rectificarea nu introduce cheltuieli noi fără sursă de finanțare și se bazează pe economiile identificate la unele capitole bugetare și pe actualizarea prognozei de venituri.
Veniturile scad cu 4,7 miliarde de lei, cheltuielile cu 1,2 miliarde
Produsul Intern Brut nominal luat în calcul la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde de lei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 130,3 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, per sold, cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile scad cu 1,2 miliarde de lei. Execuția bugetară pe primele nouă luni s-a încheiat cu un deficit de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut.
Încasările au depășit programul la mai multe categorii de venituri. TVA a adus în plus 7,18 miliarde de lei, dintre care 2,81 miliarde de lei reprezintă sume defalcate pentru bugetele locale. Încasările au fost mai mari decât cele estimate și la impozitul pe venit, cu 2,03 miliarde de lei, la impozitul pe profit, cu 1,19 miliarde de lei, și la impozitul pe dividende plătit de persoanele juridice, cu 950 de milioane de lei.
Impozitele specifice sectorului bancar și celui energetic, inclusiv contribuția de solidaritate, au adus încasări cu 1,71 miliarde de lei peste program.
Pe de altă parte, veniturile din accize sunt estimate să fie cu 3,68 miliarde de lei sub nivelul programat, inclusiv ca urmare a reducerii accizei la motorină. Încasările din taxele aplicate jocurilor de noroc sunt mai mici cu 750 de milioane de lei, cele din venituri nefiscale cu 1,87 miliarde de lei, iar sumele primite de la Uniunea Europeană pentru plățile efectuate cu 4,58 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor leagă această ultimă diminuare de ritmul de execuție a proiectelor.
Dobânzile, pensiile și cheltuielile sociale, printre obligațiile finanțate
Rectificarea suplimentează fondurile pentru dobânzile aferente datoriei publice, cu 3,5 miliarde de lei, pentru transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat, cu 3,47 miliarde de lei, și pentru asistență socială, cu 720 de milioane de lei. Sunt prevăzuți bani și pentru drepturile de personal.
O parte din finanțare provine din sumele estimate că nu vor fi utilizate în acest an. La bugetul de stat se reduc cu 5,24 miliarde de lei creditele pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile cu un grad redus de execuție. Din această sumă, 4,99 miliarde de lei provin din rezerva constituită la Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale, destinată continuării finanțării proiectelor atunci când fondurile europene nu sunt disponibile temporar.
Se mai diminuează subvențiile cu 1,14 miliarde de lei, precum și alte transferuri și cheltuieli de capital.
Proiectul aplică mecanismul prevăzut de articolul 21, alineatul 5, din Legea finanțelor publice nr. 500/2002. Potrivit acestuia, 10% din creditele aprobate prin legea bugetului au fost reținute la ordonatorii principali de credite și nu au putut fi angajate în primul semestru. La rectificare, sumele sunt puse la dispoziția instituțiilor unde necesarul până la finalul anului este justificat, în special în sănătate, și sunt reduse acolo unde execuția arată că nu vor fi folosite.
Diminuările sumelor reținute depășesc 3 miliarde de lei. Cele mai mari reduceri sunt la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu 1,09 miliarde de lei, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cu 560 de milioane de lei, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu 490 de milioane de lei, Ministerul Educației și Cercetării, cu 280 de milioane de lei, și Ministerul Energiei, cu 250 de milioane de lei.
Sănătatea primește cea mai mare suplimentare netă
Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate crește cu 3,22 miliarde de lei, atât la creditele de angajament, cât și la cele bugetare. Din această sumă, 3,2 miliarde de lei sunt pentru continuitatea furnizării medicamentelor, materialelor sanitare și serviciilor medicale. Finanțarea include programele naționale de sănătate, decontarea serviciilor medicale spitalicești și susținerea drepturilor salariale ale personalului din unitățile sanitare publice.
Casei Naționale de Asigurări de Sănătate îi sunt puse la dispoziție și aproximativ 3,9 miliarde de lei din sumele reținute la începutul anului. Plafonul până la care CNAS poate încheia contracte cost-volum și cost-volum-rezultat este stabilit la 9,1 miliarde de lei.
Ministerul Sănătății primește alocări suplimentare de 774 de milioane de lei. Din acestea, 183 de milioane de lei sunt destinate drepturilor salariale ale serviciilor publice județene de ambulanță, 200 de milioane de lei funcționării unităților și compartimentelor de primiri urgențe UPU/SMURD din spitalele aflate în rețeaua autorităților locale, iar 391 de milioane de lei acțiunilor prioritare și programelor naționale de sănătate din spitalele aflate în subordinea ministerului.
Ministerului Sănătății îi sunt puse la dispoziție și aproximativ 500 de milioane de lei din sumele reținute inițial. În același timp, creditele pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile se reduc cu 700 de milioane de lei, din cauza gradului redus de execuție. După aceste modificări, bugetul ministerului crește, per sold, cu 72 de milioane de lei.
Bugetul pensiilor și Ministerul Muncii primesc fonduri în plus
Transferurile de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cresc cu 3,47 miliarde de lei, pentru echilibrarea bugetului de pensii până la sfârșitul anului. Bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale se majorează, per sold, cu 3,32 miliarde de lei.
La Ministerul Afacerilor Interne sunt prevăzute 563 de milioane de lei pentru drepturile de pensie aferente lunii decembrie 2026. Alte 68,6 milioane de lei sunt alocate pentru încadrarea promoției de absolvenți ai Academiei de Poliție.
Pentru bugetele locale sunt prevăzute sume destinate drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiilor lunare, serviciilor sociale pentru protecția copilului, centrelor pentru adulți cu handicap, căminelor pentru persoane vârstnice și Programului pentru școli al României.
Bugetele locale primesc 2,81 miliarde de lei din TVA
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale cresc, per sold, cu 2,8084 miliarde de lei.
Din această sumă, 280,1 milioane de lei sunt alocate cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor. Banii includ 124,2 milioane de lei pentru Programul pentru școli al României, pentru perioada septembrie-decembrie 2026, 86,3 milioane de lei pentru serviciile de protecție a copilului, 57,7 milioane de lei pentru centrele de zi și centrele rezidențiale pentru adulți cu handicap și 12,8 milioane de lei pentru căminele de persoane vârstnice. Se mai alocă 5,1 milioane de lei pentru întreținerea unităților de învățământ special și 400.000 de lei pentru punerea în executare a unor sentințe judecătorești.
Pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale din învățământul special se reduc 6,4 milioane de lei, pe baza datelor comunicate de unitățile administrativ-teritoriale.
Cheltuielile descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București primesc, per sold, 237,1 milioane de lei în plus. Suma include 106,6 milioane de lei pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiile lunare, 83,9 milioane de lei pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat și 53,5 milioane de lei pentru căminele de persoane vârstnice, centrele de zi pentru îngrijire și recuperare, serviciile de îngrijire la domiciliu și indemnizația îngrijitorilor informali.
Alocările mai includ 18,8 milioane de lei pentru centrele destinate adulților cu handicap, 11,9 milioane de lei pentru centrele de zi care previn separarea copilului de familie, 9,5 milioane de lei pentru copiii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă și 8,4 milioane de lei pentru protecția copilului la nivelul sectoarelor Capitalei.
În schimb, se diminuează cu 31,7 milioane de lei sumele pentru gratuitatea transportului public al elevilor și cu 23,8 milioane de lei fondurile pentru Programul pentru școli în municipiul București, în funcție de diferența dintre alocarea inițială și necesarul comunicat.
Alte 2,2575 miliarde de lei sunt prevăzute pentru echilibrarea bugetelor locale. Din această sumă, 257,5 milioane de lei provin din aplicarea mecanismului de echilibrare prevăzut la articolul 7 din Legea bugetului de stat, pe baza noii estimări a impozitului pe venit. Două miliarde de lei sunt destinate achitării plăților restante.
Pentru învățământul preuniversitar particular și confesional acreditat se alocă 33,7 milioane de lei, inclusiv pentru punerea în executare a unor sentințe judecătorești de către județul Arad.
Cum vor fi folosite cele 2 miliarde de lei pentru arierate
Suma de 2 miliarde de lei este alocată printr-un mecanism de compensare între autoritățile locale, operatorii economici și buget. Banii vor fi repartizați pe județe și localități pentru stingerea arieratelor și a plăților restante înregistrate la 30 septembrie 2026.
Sunt vizate datoriile unităților administrativ-teritoriale, ale instituțiilor finanțate din bugetele locale și ale spitalelor din rețeaua autorităților locale către furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, furnizorii de energie termică în sistem centralizat, operatorii de transport public de călători, precum și către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bugetele fondurilor speciale.
Fondurile vor putea fi folosite exclusiv pentru stingerea obligațiilor fiscale restante ale operatorilor economici și ale autorităților locale către buget. Compensarea se face pe baza certificatelor de atestare fiscală și a acordurilor încheiate între părți: datoriile administrației locale către furnizori sunt compensate cu datoriile furnizorilor către buget.
Ministerul Finanțelor susține că mecanismul va reduce arieratele din economie și va debloca lanțurile de plăți, iar sumele compensate se vor reflecta în încasările bugetului general consolidat. Cererile pot fi depuse până la 25 noiembrie 2026. Sumele repartizate și neutilizate până la 21 decembrie 2026 vor fi retrase.
Investițiile ajung la 170,1 miliarde de lei
Bugetul de investiții al bugetului general consolidat crește cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei, echivalentul a 8,2% din PIB. Nivelul este cu 4,9 miliarde de lei mai mare decât programul aprobat prin legea bugetului.
Suplimentările sunt direcționate către finalizarea proiectelor din PNRR și a investițiilor finanțate din fonduri europene. Proiectele finanțate din componenta de împrumut a PNRR primesc 2 miliarde de lei în plus. Din această sumă, 746 de milioane de lei sunt alocate prin bugetul de stat, la Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale, urmând să fie distribuite ordonatorilor principali de credite în funcție de execuția investițiilor. Un alt 1,2 miliarde de lei este prevăzut pentru cheltuieli de capital.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește suplimentar 1,47 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. În același timp, creditele pentru componenta de grant a PNRR și pentru alte proiecte cu finanțare externă nerambursabilă se ajustează cumulat cu 2,3 miliarde de lei, în funcție de stadiul implementării. Ministerul precizează că această ajustare nu afectează proiectele aflate în derulare.
Proiectul permite ordonatorilor principali de credite să transfere credite neutilizate între titlurile aferente fondurilor europene din perioadele 2014-2020 și 2021-2027, Fondului de Modernizare și programelor cu finanțare rambursabilă, pentru continuarea proiectelor, fără diminuarea finanțării externe nerambursabile.
Ministerul Finanțelor va putea redistribui, la solicitarea ordonatorilor, credite de angajament și credite bugetare între instituții și între titlurile aferente fondurilor europene și PNRR, atât pentru granturi, cât și pentru împrumuturi, în limita fondurilor aprobate.
Din sumele destinate proiectelor vor putea fi acoperite și cheltuieli necesare finalizării acestora care nu sunt incluse în contractele de finanțare, cu respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobați, precum și sumele stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Pentru proiectele finanțate prin Instrumentul SAFE, pentru care sunt prevăzute 6,37 miliarde de lei în 2026, vor fi permise virări de credite și redistribuiri între ordonatorii de credite.
Proiectul urmează să fie consultat înainte de aprobarea Guvernului
Ministerul Finanțelor descrie rectificarea drept una prudentă, concentrată pe obligațiile considerate certe și urgente până la sfârșitul anului: medicamente și servicii medicale, pensii, drepturi salariale, asistență socială, dobânzi și plăți restante.
Instituția afirmă că angajamentele deja asumate de ordonatorii principali de credite, inclusiv contractele în derulare, proiectele europene și obligațiile legale de plată, vor fi respectate. Creditele de angajament urmează să fie corelate cu creditele bugetare, astfel încât plățile scadente în anii următori să fie acoperite de resurse reale.
Solicitările instituțiilor care nu sunt urgente pentru acest an și care necesită o analiză comună vor fi discutate în perioada următoare. Ministerul spune că investițiile vor fi prioritizate, iar angajamentele multianuale vor fi corelate cu resursele disponibile.
Proiectul de ordonanță de urgență, nota de fundamentare și anexele au fost publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, în secțiunea Transparență decizională, potrivit Legii nr. 52/2003. Ministerul a solicitat opinia Consiliului Fiscal. Proiectul va fi discutat în Comisia de Dialog Social și consultat cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, înainte de a fi supus aprobării Guvernului. Propunerile și observațiile pot fi transmise Ministerului Finanțelor în cadrul procedurii de transparență.