Pragul care îngheață România. Adrian Negrescu: România merge ”en fanfare” spre o criză majoră

România a trecut oficial de pragul de 60% din PIB în privința datoriei publice, nivel care declanșează cele mai severe obligații prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare. Depășirea nu înseamnă intrarea automată în incapacitate de plată și nici declararea unei „stări de urgență financiară”, dar obligă Guvernul să inițieze un program de reducere a datoriei și să promoveze, prin acte normative de nivelul legii, măsuri urgente pentru reducerea deficitului bugetar.

Problema este că România se află într-o situație politică neobișnuită: Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai și funcționează doar pentru administrarea treburilor curente. Potrivit Codului administrativ, un asemenea Executiv nu poate emite ordonanțe, ordonanțe de urgență și nici nu poate iniția proiecte de lege.

Cu alte cuvinte, obligația de intervenție există, dar principalul instrument prin care Guvernul ar trebui să o îndeplinească este blocat până la instalarea unui cabinet cu puteri depline.

Datoria României a ajuns la 1.170 de miliarde de lei

Potrivit datelor publicate de Eurostat la 21 iulie, datoria administrației publice din România a ajuns la sfârșitul primului trimestru din 2026 la aproximativ 1.169,9 miliarde de lei, echivalentul a 60,1% din PIB.

La sfârșitul anului 2025, datoria se situa la 59,3% din PIB, ceea ce înseamnă o creștere de 0,8 puncte procentuale în numai trei luni. Comparativ cu primul trimestru din 2025, când datoria reprezenta 55,8% din PIB, avansul este de 4,3 puncte procentuale.

Datele sunt încă provizorii, precizează Eurostat, dar sunt calculate potrivit metodologiei europene ESA 2010, exact metodologia la care face trimitere Legea responsabilității fiscal-bugetare. Datoria include titlurile de stat, împrumuturile și depozitele care constituie obligații ale administrației publice. Datele Eurostat pentru trimestrul I din 2026

Adrian Negrescu: „România se îndreaptă în fanfară către o criză financiară majoră”

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că ritmul în care România se împrumută va pune presiune pe taxe și impozite în anii următori, chiar dacă deficitul bugetar a fost redus în cursul acestui an.

„România se îndreaptă în fanfară către o criză majoră din punct de vedere financiar, în care taxele și impozitele ar putea crește ca urmare a inconștienței unei clase politice imune, practic, la reacțiile mediului economic, la semnalele de alarmă trase de agențiile de rating și la ideea de predictibilitate financiară”, a declarat Adrian Negrescu pentru DCBusiness.

Analistul susține că majorările de salarii, pensii sau cheltuieli pentru investiții trebuie corelate cu resursele reale ale economiei și cu posibilitatea statului de a le finanța pe termen lung.

„Pare că politicienii noștri nu înțeleg cât de important este să îți administrezi corect banii și să anticipezi evoluțiile economice, în așa fel încât orice creșteri de salarii, de pensii sau de cheltuieli pentru investiții să fie ancorate într-o realitate economică pe care noi o tratăm ca pe un fel de poveste cu iz științifico-fantastic”, spune Negrescu.

Potrivit acestuia, datoria acumulată în prezent va trebui achitată prin veniturile bugetare din următoarele decenii.

„În ciuda eforturilor Ministerului Finanțelor, care a reușit să reducă deficitul bugetar în acest an la un nivel nesperat de bun, dimensiunea datoriei publice atârnă ca o piatră de moară de picioarele unei economii în care, din păcate, predictibilitatea și perspectivele sunt din ce în ce mai sumbre. Ne riscăm viitorul, amanetăm viitorul copiilor și nepoților noștri, în condițiile în care toate aceste datorii uriașe vor trebui plătite prin taxe și impozite mai mari în anii care urmează”, avertizează Adrian Negrescu.

Ce lege se activează după depășirea pragului de 60%

Mecanismul este prevăzut de Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare, republicată și modificată cel mai recent prin Legea nr. 45/2026.

Articolul 13 stabilește patru praguri de avertizare pentru datoria publică, calculată potrivit metodologiei Uniunii Europene:

• peste 45%, dar sub 50% din PIB - Ministerul Finanțelor prezintă Guvernului un raport care justifică majorarea datoriei și propune măsuri pentru menținerea acesteia la un nivel sustenabil;
• peste 50%, dar sub 55% - Guvernul trebuie să prezinte public și să aplice un program de reducere a ponderii datoriei în PIB, care să includă măsuri pentru înghețarea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public;
• peste 55%, dar sub 60% - se mențin măsurile anterioare și Guvernul trebuie să inițieze măsuri pentru înghețarea cheltuielilor totale cu asistența socială din sistemul public;
• peste 60% - se aplică măsurile anterioare, iar Guvernul trebuie să inițieze și să aplice un program de reducere a datoriei publice.

Pentru ultimul prag, legea precizează că măsurile din program trebuie aplicate prin acte normative de nivelul legii, prin care să fie identificate „măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice”.

Aceste acte trebuie aprobate cel târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea pragului. Dacă momentul constatării este considerat publicarea datelor Eurostat din iulie 2026, termenul-limită rezultat din interpretarea literală a legii ar fi primul semestru al anului 2027. Legea nu împiedică însă adoptarea măsurilor mai devreme. Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010

Se îngheață automat pensiile și salariile?

Adrian Negrescu consideră că o eventuală majorare generalizată a pensiilor și salariilor în 2027 ar intra în contradicție cu obligația de reducere a cheltuielilor.

„Există prevederi legale potrivit cărora, la o datorie publică de 60% din PIB, se îngheață pensiile, se îngheață salariile și se îngheață creșterile de venituri. Este o realitate, iar o potențială creștere de pensii sau de salarii în 2027 ar ignora ideea respectării legislației din România și ar duce practic la un fel de seppuku financiar, pentru că toate aceste cheltuieli vor trebui plătite din taxe și impozite mai mari și din împrumuturi din ce în ce mai mari”, spune analistul.

Textul legii trebuie însă citit cu o nuanță importantă. Depășirea pragului nu taie și nu îngheață automat, în ziua publicării datelor, fiecare salariu sau fiecare pensie.

Legea vorbește despre înghețarea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public și a cheltuielilor totale cu asistența socială. Prin urmare, obligația privește anvelopa bugetară generală, nu neapărat cuantumul individual al fiecărui drept.

Teoretic, Guvernul ar putea majora anumite venituri dacă găsește reduceri compensatorii în alte zone, astfel încât cheltuiala totală să nu crească. În practică, însă, o indexare generală a pensiilor sau o creștere extinsă a salariilor bugetarilor ar fi greu de conciliat cu înghețarea cheltuielilor totale, în lipsa unor economii consistente în alte sectoare.

De asemenea, aceste prevederi nu se referă la salariile din mediul privat și nici la toate veniturile din economie.

Legea nu obligă explicit Guvernul să majoreze taxele

Depășirea pragului de 60% nu generează automat o creștere a TVA, a impozitului pe venit sau a altor taxe. Legea cere reducerea deficitului și a datoriei, dar lasă autorităților posibilitatea să stabilească structura concretă a programului.

Corecția poate fi realizată printr-o combinație de:

• limitare sau reducere a cheltuielilor;
• înghețarea anvelopei salariale și a cheltuielilor sociale;
• restructurarea unor programe publice;
• amânarea unor cheltuieli sau investiții finanțate exclusiv din buget;
• îmbunătățirea colectării;
• combaterea evaziunii;
• vânzarea sau valorificarea unor active;
• majorarea unor taxe și impozite.

Taxele mai mari reprezintă, așadar, un risc economic și o posibilă alegere politică, nu o consecință automată înscrisă în articolul 13.

Regula reducerii datoriei cu 5% pe an a fost eliminată în 2026

Forma veche a Legii nr. 69/2010 prevedea că, după trecerea pragului de 60%, datoria publică trebuia redusă cu o rată medie de 5% pe an.

Regula a fost modificată prin Legea nr. 45/2026, intrată în vigoare la începutul lunii aprilie. Noul articol 10 prevede că statul trebuie să adopte măsuri pentru înscrierea datoriei pe o „tendință de scădere suficientă” și pentru apropierea de pragul de 60% „într-un ritm satisfăcător”, potrivit Regulamentului european 2024/1263.

Prin urmare, legea nu mai stabilește un procent anual rigid, ci leagă ajustarea de traiectoria fiscală negociată cu instituțiile europene. Legea nr. 45/2026

Guvernul demis nu poate iniția legea cerută de Legea datoriei

Complicația majoră este situația politică. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai 2026, cu 281 de voturi. Până la depunerea jurământului de către un nou cabinet, Executivul poate îndeplini numai actele necesare administrării treburilor publice. Stenograma ședinței Parlamentului din 5 mai

Articolul 37 alineatul 3 din Codul administrativ stabilește explicit că, în această perioadă, Guvernul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. El poate adopta numai acte administrative necesare funcționării curente a statului, fără să promoveze politici noi. Codul administrativ

Or, articolul 13 din Legea responsabilității fiscal-bugetare cere tocmai Guvernului să inițieze un program, iar măsurile să fie adoptate prin acte normative de nivelul legii.

Parlamentul poate continua să dezbată proiecte aflate deja în procedură și senatorii sau deputații pot depune propuneri legislative. Totuși, un program coerent de reducere a deficitului și a datoriei, construit pe datele tuturor ministerelor și integrat în buget, nu poate fi pus în aplicare în mod normal fără un Guvern cu puteri depline.

Astfel, depășirea pragului de 60% din PIB nu produce o stare de urgență în sens constituțional, dar creează o urgență fiscală reală într-un moment în care instituția chemată de lege să intervină are atribuțiile limitate.