DCBusiness Energie PNRR. România a închis peste 1.000 MW de centrale pe cărbune. Lista completă

PNRR. România a închis peste 1.000 MW de centrale pe cărbune. Lista completă

Centrala pe cărbune de la Ișalnița
România a scos din funcțiune peste 1.000 MW de capacități pe cărbune pentru a îndeplini o țintă din PNRR. Ce centrale au fost închise sau reduse.

DCBusiness a solicitat Ministerului Energiei informații privind stadiul jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aflate în responsabilitatea instituției și incluse în cererile de plată nr. 3 și nr. 4.

Potrivit informațiilor transmise redacției, una dintre țintele asumate de România în cadrul PNRR vizează reducerea capacităților de producție a energiei electrice pe bază de cărbune și lignit.

Conform datelor transmise către Comisia Europeană, România a raportat dezafectarea sau reducerea capacității unor unități energetice care totalizează 1.055 MW, peste nivelul de 1.045 MW prevăzut în ținta din PNRR.

Citește și: Fără bani, dar obligatorii: reformele din energie care decid miliardele din PNRR

Centralele scoase din funcțiune sau reduse

Potrivit informațiilor primite de DCBusiness, capacitățile de producție afectate de această măsură includ atât unități complet dezafectate, cât și centrale la care puterea instalată a fost redusă prin modificarea licențelor sau a condițiilor de funcționare.

Printre acestea se numără:

  • Ișalnița 7 - 315 MW, unitate dezafectată;
  • Turceni 7 - 330 MW, unitate dezafectată;
  • Iași 1 - 50 MW, unitate dezafectată;
  • Craiova 1 și 2, unde capacitatea totală a fost redusă de la 300 MW la 130 MW;
  • Govora 3 și 4, unde capacitatea cumulată a fost redusă de la 100 MW la 60 MW;
  • Paroșeni, unde capacitatea a fost redusă de la 150 MW la 90 MW;
  • Turceni 4 și 5, unde capacitatea cumulată a fost redusă de la 660 MW la 570 MW.

În total, aceste măsuri au permis României să depășească pragul stabilit în PNRR pentru reducerea capacităților energetice pe bază de cărbune.

Discuțiile cu Comisia Europeană continuă

Potrivit informațiilor primite de DCBusiness, România a transmis documentația privind îndeplinirea acestei ținte către Comisia Europeană, însă dialogul tehnic dintre autorități și instituțiile europene continuă.

Începând cu 6 ianuarie 2026, partea română și Comisia Europeană au derulat o corespondență amplă și întâlniri tehnice pentru analizarea modului în care a fost îndeplinită această țintă.

Discuțiile vizează atât modul de aplicare a măsurilor de dezafectare sau reducere a capacităților, cât și respectarea caracterului ireversibil al închiderii unor unități energetice, condiție prevăzută în cadrul PNRR.

O componentă importantă a tranziției energetice

Reducerea producției de energie pe bază de cărbune face parte din procesul de transformare a sectorului energetic românesc, care presupune înlocuirea treptată a acestor capacități cu surse mai puțin poluante.

Ținta privind dezafectarea capacităților pe cărbune este inclusă în reformele asumate de România prin PNRR și face parte din reforma pieței de energie electrică, care urmărește modificarea structurii mixului energetic și stimularea investițiilor în surse regenerabile.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.