Plătim mai mult, dar cumpărăm mai puțin. Concluzie dură după datele publicate de INS

"Aceasta este concluzia de impact a ultimelor date privind consumul, anunțate astăzi de INS. În esență, românii lasă mai mulți bani la casele de marcat, dar pleacă acasă cu mai puține produse în plasă", explică analistul economic Adrian Negrescu.

Scăderea consumului nu este o întâmplare, ci rezultatul unui 'cocktail' destul de amar de factori economici care ne-au strâns buzunarele tuturor:

1. Salariile au pierdut cursa cu prețurile: Deși s-au văzut creșteri în unele sectoare (cum a fost majorarea salariului minim), ele nu au ținut pasul în mod real cu scumpirile masive acumulate în ultimii trei ani. Puterea de cumpărare a fost pur și simplu erodată.
2. Presiunea uriașă a ratelor: România are în continuare printre cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Cu indici IRCC sau ROBOR la niveluri ridicate, sute de mii de români plătesc rate substanțial mai mari, uneori chiar duble, față de acum câțiva ani. Evident, fiecare leu în plus trimis către bancă este un leu în minus pentru hypermarket, haine sau benzinărie.
3. Factura corecțiilor fiscale: Creșterea accizelor la carburanți, eliminarea facilităților din IT, construcții sau agricultură și noile reguli pentru microîntreprinderile din ultimii 2 ani au mușcat din veniturile nete ale populației. În plus, au crescut costurile firmelor, care s-au mutat automat în prețurile de la raft, explică Negrescu.

De ce ar trebui să ne pese la nivel macro?

"Consumul a fost motorul principal al economiei în ultimul deceniu, asigurând peste 60-70% din PIB-ul țării. Când noi punem frână, întreaga economie începe să scârțâie: firmele rămân cu stocuri mari, fabricile își reduc comenzile, iar statul colectează mai puțin TVA, punând o presiune uriașă pe deficitul bugetar.

Pe scurt: Modelul de creștere economică bazat strict pe 'shopping pe datorie sau din salarii mărite artificial' a lovit oficial un zid de rezistență. Românii au devenit mult mai pragmatici, defensivi și extrem de atenți la cum își gestionează bugetul familiei", subliniază Adrian Negrescu.