DCBusiness Actualitate Stiri Pană de curent la punctul de trecere a frontierei de la Sighetul Marmației

Pană de curent la punctul de trecere a frontierei de la Sighetul Marmației

Mai mulți cetățeni ucrainei, blocați la frontieră
Bombardamentele rușilor au afectat grav infrastructura din Ucraina iar punctul de trecere a frontierei dintre România și Ucraina se este și acesta afectat de pana majoră de curent.

Mai multe persoane care intenţionau să ajungă în Ucraina sunt blocate în Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmaţiei din cauza lipsei de energie electrică la graniţa de intrare/ieşire, Solotvino, Ucraina, a informat, joi seara, purtătorul de cuvânt al CJSU Maramureş, Dan Bucă.

"În Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmaţiei se află mai multe persoane care doresc să se deplaseze în Ucraina. Acestea nu pot ieşi din ţara noastră, deoarece punctul de trecere a frontierei din Ucraina nu este alimentat cu energie electrică şi nu se pot prelucra în sistem documentele de călătorie. În urma intervenţiei prefectului Rudolf Stauder, persoanele aflate în Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmaţiei vor primi de la autorităţile române sandwich-uri şi ceai cald" a spus Dan Bucă.

De asemenea, până la rezolvarea problemelor de alimentare cu energie electrică din frontiera ucraineană, persoanelor care doresc li se oferă găzduire în locurile de cazare din zonă, unde vor fi transportaţi de pompierii militari, însoţiţi de voluntari şi traducători.

În PTF Sighetu Marmaţiei operează Serviciul de Ajutor Maltez, Crucea Roşie Română şi alte ONG-uri locale care vin în sprijinul refugiaţilor de război.

Citește și:

Flota de petroliere a Rusiei, prea mică pentru a ”păcăli” plafonarea prețului la petrol

Flota de petroliere a Rusiei este prea mică pentru a ocoli complet planul Uniunii Europene, al țărilor G7 și al Australiei de a aplica un plafon de preț pentru exporturile de țiței pe mare ale Moscovei, începând cu 5 decembrie, spun analiștii.

Cantitatea pe care Rusia va fi incapabilă să o exporte va spori odată cu intrarea în vigoare, la 5 februarie, a sancțiunilor UE privind transporturile de produse rafinate rusești. În total, deficitul ar putea însemna că Rusia reduce exporturile cu aproximativ 1 milion de barili pe zi (bpd), în comparație cu fluxurile actuale către piața mondială de aproximativ 3,5 milioane de bpd. Impactul ar duce la creșterea prețurilor la petrol și carburanți și ar provoca noi presiuni inflaționiste globale. Rusia a declarat că nu va vinde petrol țărilor care aprobă plafonarea prețurilor.

O flotă paralelă 

Interdicțiile UE au ca scop să priveze Moscova de veniturile realizate din exportul de petrol care îi permit să își finanțeze operațiunea militară din Ucraina. Impactul sancțiunilor financiare occidentale și al faptului că rafinăriile evită să cumpere petrol rusesc a fost limitat până în prezent, deoarece China, India și alți importatori asiatici și-au mărit achizițiile de când Rusia a început invazia în Ucraina, la 24 februarie.

Plafonarea prețurilor ar putea avea, de asemenea, un efect limitat în cazul în care ar provoca perturbări care să determine creșterea pieței și să atenueze orice reducere a veniturilor rusești. Un plan al G7, care intră în vigoare la 5 decembrie, va permite industriei maritime să contribuie la exporturile de petrol rusesc, dar numai la un preț fix, plafonat. 

Pentru a menține fluxurile actuale de transport maritim de 3,5 milioane de barili pe zi, Moscova ar avea nevoie de aproximativ încă o treime de petroliere din numărul de care dispune acum. O recunoaște analistul rus Aleksei Gromov, de la Institutul Fundației pentru Energie și Finanțe din Moscova.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.