Epidemia de Ebola provocată de tulpina Bundibugyo pune din nou presiune pe sistemele sanitare din Africa centrală și reaprinde discuția globală despre capacitatea lumii de a reacționa rapid în fața bolilor infecțioase cu potențial letal. Coalition for Epidemic Preparedness Innovations - CEPI (Coaliția pentru Inovații în Pregătirea împotriva Epidemiilor) a anunțat că va finanța de urgență dezvoltarea a trei candidați vaccinali considerați cei mai promițători împotriva virusului Bundibugyo, responsabil de actuala flambare epidemică din Republica Democratică Congo și Uganda.
Decizia vine într-un moment critic. Nu există, în prezent, un vaccin omologat împotriva acestei tulpini de Ebola, iar autoritățile sanitare se bazează încă pe măsurile clasice de control al transmiterii: identificarea rapidă a cazurilor, izolarea pacienților, urmărirea contacților, testare, protecția personalului medical și implicarea comunităților locale.
CEPI a anunțat o finanțare totală de aproximativ 61,8 milioane de dolari, echivalentul a circa 53 de milioane de euro, pentru accelerarea dezvoltării a trei candidați vaccinali. Aceștia sunt dezvoltați de Moderna, International AIDS Vaccine Initiative - IAVI și Universitatea Oxford, în parteneriat cu Serum Institute of India.
De ce este importantă tulpina Bundibugyo
Ebola este asociată, în general, cu focare rapide, greu de controlat și cu rate ridicate de mortalitate. Tulpina Bundibugyo este mai rară decât tulpina Zaire, pentru care există deja un vaccin aprobat. Tocmai această diferență face ca actuala epidemie să fie atât de dificilă: instrumentele medicale disponibile nu sunt la fel de dezvoltate, iar cercetarea trebuie accelerată în timp real, în plină criză sanitară.
Potrivit informațiilor anunțate de CEPI, cei trei candidați vaccinali au fost selectați pentru că au cele mai mari șanse să avanseze rapid către studii clinice. Strategia nu mizează pe o singură tehnologie, ci pe trei platforme diferite, pentru a crește probabilitatea ca cel puțin una dintre soluții să se dovedească sigură și eficientă.
Moderna va primi cea mai mare parte a finanțării, până la 50 de milioane de dolari, pentru dezvoltarea preclinică și pentru pregătirea studiilor clinice de fază 1. Candidatul său vaccinal folosește tehnologia ARN mesager, aceeași platformă care a devenit cunoscută la nivel global în timpul pandemiei de COVID-19.
Universitatea Oxford și Serum Institute of India vor primi până la 8,6 milioane de dolari pentru testele preclinice și activități de dezvoltare necesare înaintea studiilor pe oameni. Candidatul Oxford se bazează pe platforma ChAdOx1, cunoscută datorită vaccinului Oxford/AstraZeneca împotriva COVID-19.
IAVI va primi până la 3,2 milioane de dolari pentru dezvoltarea unui candidat bazat pe platforma rVSV, tehnologie folosită și pentru vaccinul aprobat împotriva tulpinii Zaire a virusului Ebola.
Miza nu este doar medicală, ci și economică
Epidemiile de Ebola nu afectează doar spitalele și comunitățile locale. Ele pot bloca activitatea economică în regiuni întregi, pot întrerupe transportul, comerțul, aprovizionarea și activitatea companiilor, mai ales în zone deja fragile din punct de vedere social și politic.
În Republica Democratică Congo, actuala epidemie evoluează într-un context complicat, marcat de insecuritate, deplasări de populație și acces dificil al echipelor medicale în unele zone. Astfel de condiții îngreunează urmărirea contacților și izolarea rapidă a cazurilor, două elemente esențiale pentru oprirea transmiterii.
Directorul general al CEPI, Richard Hatchett, a transmis că fiecare zi contează în cursa împotriva acestei boli, în condițiile în care virusul Bundibugyo se răspândește, iar lumea nu are încă un vaccin omologat. Potrivit acestuia, finanțarea urgentă are ca scop avansarea unor vaccinuri sigure și eficiente care să poată ajuta la controlul epidemiei.
Și directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a salutat investiția în cei trei candidați vaccinali, afirmând că dezvoltarea unui vaccin împotriva tulpinii Bundibugyo ar putea contribui atât la controlul actualei epidemii, cât și la pregătirea pentru viitoare focare.
Peste 280 de cazuri confirmate și aproximativ 1.000 de cazuri suspecte
Potrivit datelor citate în informarea transmisă, autoritățile din Republica Democratică Congo au raportat cel puțin 282 de cazuri confirmate, iar numărul cazurilor suspecte se apropie de 1.000. Aceste cifre arată amploarea riscului, mai ales într-un moment în care vaccinurile sunt încă în fază experimentală.
Până când un vaccin va putea fi testat, autorizat și folosit în teren, răspunsul rămâne dependent de metodele clasice de control epidemiologic. OMS subliniază că prioritatea este oprirea transmiterii prin supraveghere, diagnostic rapid, izolare, tratament de susținere, prevenirea infecțiilor în unitățile medicale, informarea comunităților și organizarea de înmormântări sigure.
Aceste măsuri par tehnice, dar sunt decisive în cazul Ebola. Virusul se transmite prin contact direct cu fluidele corporale ale unei persoane infectate sau decedate, iar focarele pot fi amplificate rapid dacă nu există încredere între comunități și echipele medicale.
De ce sunt implicate companii și institute mari
Implicarea Moderna, Oxford, IAVI și Serum Institute of India arată că lupta împotriva epidemiilor nu mai este doar o problemă a statelor afectate. Este o competiție globală pentru tehnologie, finanțare și capacitate de producție.
Moderna aduce experiența tehnologiei ARN mesager. Oxford vine cu o platformă virală deja utilizată la scară largă. IAVI folosește o tehnologie apropiată de cea care a stat la baza vaccinului împotriva tulpinii Zaire. Serum Institute of India, unul dintre cei mai mari producători de vaccinuri din lume, poate juca un rol important dacă dezvoltarea avansează către producție.
Pentru Africa, miza este și mai largă. Jean Kaseya, directorul general al Africa CDC, a afirmat că investiția CEPI este importantă nu doar pentru sănătatea continentului, ci și pentru securitatea sa economică și pentru obiectivul de a dezvolta capacități durabile de cercetare, dezvoltare și producție de vaccinuri în Africa.
O lecție după COVID-19: viteza contează
Pandemia de COVID-19 a schimbat modul în care lumea privește vaccinurile. Tehnologiile care înainte aveau nevoie de ani întregi pentru a ajunge în prim-plan sunt acum activate mult mai rapid în fața unei amenințări. Totuși, graba nu elimină etapele obligatorii de verificare a siguranței și eficienței.
Cei trei candidați vaccinali finanțați de CEPI trebuie să treacă prin testări preclinice și apoi prin studii clinice de fază 1, care urmăresc în primul rând siguranța. Abia ulterior se poate discuta despre extinderea testelor și despre folosirea pe scară mai largă, în funcție de rezultate.
Pentru actuala epidemie, provocarea este timpul. Dacă dezvoltarea vaccinurilor durează luni de zile, autoritățile trebuie să controleze transmiterea cu instrumentele existente. Dacă însă unul dintre candidați dovedește rapid un profil bun de siguranță și un răspuns imun promițător, el ar putea deveni o armă esențială pentru actualul focar și pentru următoarele.
Actuala criză din Republica Democratică Congo și Uganda arată că bolile infecțioase rare pot deveni rapid amenințări regionale, iar lipsa unui vaccin aprobat transformă fiecare focar într-o cursă contra cronometru. Finanțarea CEPI nu garantează apariția imediată a unui vaccin, dar marchează trecerea la o fază accelerată a răspunsului global.