DCBusiness › Burse-Fonduri Mutuale › Metalul care ține economia în priză riscă să devină rar

Metalul care ține economia în priză riscă să devină rar

08 IANUARIE 2026
Lingouri de cupru
Economia globală se îndreaptă spre un deficit sever de cupru, care ar putea deveni un „risc sistemic” pentru industrii, progres tehnologic și creștere economică, pe fondul tranziției energetice accelerate și al exploziei cererii generate de inteligența artificială, arată un nou raport publicat de S&P Global și citat de Financial Times.

Potrivit estimărilor, în lipsa unei „extinderi semnificative a ofertei”, deficitul de cupru ar putea ajunge la 10 milioane de tone până în 2040, echivalentul a aproape o treime din cererea globală actuală. S&P Global avertizează că un asemenea dezechilibru ar putea frâna atât tranziția verde, cât și dezvoltarea rapidă a sectorului AI.

Cuprul, metal-cheie pentru energie și inteligență artificială

Cuprul este esențial pentru electrificare: rețele electrice, vehicule electrice, infrastructură de energie regenerabilă, dar și pentru construcția centrelor de date care susțin inteligența artificială. Analiștii avertizează că o penurie semnificativă a metalului ar putea pune sub semnul întrebării ritmul de creștere al ambelor sectoare.

„Cuprul este marele facilitator al electrificării, dar accelerarea electrificării devine o provocare tot mai mare pentru cupru”, a declarat Daniel Yergin, vicepreședinte al S&P Global și copreședinte al studiului. Miza, spune acesta, este dacă metalul roșu va rămâne un catalizator al progresului sau va deveni un blocaj pentru creștere și inovare.

Avertismentul vine într-un context de scumpiri accelerate pe piața metalelor. Prețul cuprului a urcat de la puțin peste 8.000 de dolari pe tonă în aprilie la peste 13.000 de dolari, alimentat de probleme la mine importante și de tensiuni comerciale. În paralel, aurul și argintul au atins maxime istorice, iar nichelul a crescut cu peste 25% din decembrie, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimele luni.

Citește și: Metalul care a spart toate recordurile ar putea zdruncina piețele în 2026

Producția globală, la limită

Conform S&P Global, producția mondială de cupru ar urma să atingă un vârf în jurul anului 2030, după care să înceapă să scadă, chiar dacă cererea continuă să crească. Multe mine sunt vechi și din ce în ce mai puțin productive, iar deschiderea unor noi exploatări necesită ani de zile și investiții masive.

Cererea globală de cupru este estimată să crească de la 28 de milioane de tone în 2024 la 42 de milioane de tone în 2040, într-o evoluție considerată „transformatoare”. Asia ar urma să genereze aproximativ 60% din creșterea cererii, pe fondul adoptării rapide a vehiculelor electrice și al extinderii rețelelor electrice pentru integrarea surselor regenerabile.

Centrele de date și AI, un nou motor al cererii

Un capitol aparte îl reprezintă cererea din partea centrelor de date. S&P Global estimează că utilizarea cuprului pentru data centres – inclusiv pentru AI și robotică – ar putea crește de la 1,1 milioane de tone în 2025 la 2,5 milioane de tone în 2040.

„Accesul la cupru este esențial pentru ca boom-ul AI să poată avea loc și pentru ca dezvoltarea centrelor de date să continue”, arată raportul. În contextul în care dezvoltarea inteligenței artificiale începe să fie tratată ca o problemă de securitate națională de marile puteri, accesul la energie și la materiile prime necesare devine un element strategic.

Reciclarea nu va fi suficientă

Raportul ia în calcul și creșterea reciclării, care ar putea aduce până la 10 milioane de tone de cupru până în 2040. Chiar și așa, avertizează S&P Global, deficitul nu poate fi acoperit fără o creștere semnificativă a producției miniere, de la aproximativ 23 de milioane de tone în 2025 la cel puțin 32 de milioane de tone în 2040.

În concluzie, analiza S&P Global sugerează că lumea se apropie de o criză structurală a cuprului, într-un moment în care economia globală pariază masiv pe electrificare și inteligență artificială. Fără investiții rapide și coordonate în noi capacități de producție, metalul considerat coloana vertebrală a tranziției energetice riscă să devină una dintre cele mai mari frâne ale creșterii economice din următoarele decenii.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Burse-Fonduri Mutuale Vezi toate articolele