Instrumentul prin care ANAF poate urmări mai ușor dosarele transfrontaliere

ANAF poate bloca banii datorați unui partener străin. Noul formular de poprire pentru debitorii nerezidenți
Firmele și instituțiile din România care datorează bani unui partener străin pot primi de la ANAF o adresă prin care li se cere să nu mai plătească direct acele sume. Măsura poate fi aplicată atunci când partenerul nu are domiciliu fiscal și nu este înregistrat fiscal în România, dar este vizat de o poprire asigurătorie.

Noul formular a fost introdus prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1.227/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 891 din 23 octombrie.

Ordinul nu creează de la zero dreptul Fiscului de a institui măsuri asigurătorii. El introduce documentul standard prin care măsura poate fi aplicată operațional în cazul acestor debitori nerezidenți.

Cine poate primi adresa ANAF

Documentul este trimis terțului care deține sau datorează bani debitorului străin. În practică, poate fi vorba despre:

• o firmă românească ce trebuie să achite o factură unui furnizor nerezident;
• o instituție publică ce are de plătit un contractant străin;
• o companie care datorează chirii, redevențe, comisioane sau alte sume unui partener extern;
• orice alt terț care deține bani ai debitorului sau îi va datora în baza unui raport juridic existent.

Poprirea se consideră înființată din momentul în care terțul primește adresa. Acesta trebuie să înregistreze atât ziua, cât și ora comunicării documentului.

Ce bani pot fi blocați

Formularul se referă la sumele deținute sau datorate, cu orice titlu, debitorului nerezident. Măsura poate acoperi și plățile care vor deveni datorate ulterior, dacă acestea rezultă dintr-un raport juridic deja existent.

În loc să plătească partenerului străin, terțul va urma instrucțiunile ANAF privind virarea sumelor într-un cont de garanții deschis la Trezoreria Statului.

Adresa trebuie să indice obligațiile fiscale sau bugetare pentru care este instituită măsura și suma estimată ori stabilită.

Noul document este întocmit în două exemplare: unul este comunicat terțului poprit, iar celălalt este păstrat la dosarul de executare.

Ce trebuie să facă firma dacă nu datorează bani

Primirea unei adrese nu înseamnă automat că firma are în acel moment o sumă de plătit partenerului străin.

Dacă terțul nu datorează bani debitorului și nu va datora asemenea sume în viitor în baza unor relații juridice existente, trebuie să informeze organul fiscal în termen de cinci zile de la primirea documentului.

Adresa nu trebuie ignorată, chiar dacă firma consideră că nu are nimic de plătit. Lipsa unui răspuns poate crea riscul ca ANAF să considere că obligațiile terțului poprit nu au fost respectate.

Compania trebuie să verifice contractele, facturile, avansurile, compensările și orice alte raporturi juridice cu debitorul indicat de Fisc.

Poprirea asigurătorie nu este același lucru cu executarea definitivă

Măsura are caracter asigurător. Scopul său este să împiedice dispariția banilor înainte ca ANAF să poată recupera creanța.

Codul de procedură fiscală permite instituirea unor asemenea măsuri în cazuri excepționale, atunci când există pericolul ca debitorul să se sustragă, să își ascundă sau să își risipească patrimoniul, îngreunând colectarea. Măsura poate fi luată chiar înainte de emiterea titlului de creanță, inclusiv în timpul unui control. 

Dacă obligația devine executorie și nu este plătită, poprirea asigurătorie se poate transforma în poprire executorie. Organul fiscal trebuie să transmită atunci documentele corespunzătoare.

În lipsa unei asemenea evoluții, banii indisponibilizați nu trebuie confundați cu sume confiscate definitiv.

Cum poate fi contestată măsura

Debitorul sau persoana interesată poate contesta decizia de instituire a măsurilor asigurătorii la instanța de contencios administrativ competentă.

Termenul este de 30 de zile de la comunicare, fără obligativitatea parcurgerii procedurii administrative prealabile.

Actele prin care măsura este pusă în aplicare pot face obiectul unei contestații la executare, în condițiile Codului de procedură fiscală.

Măsura poate fi ridicată prin decizie motivată atunci când au încetat motivele pentru care a fost dispusă sau când este constituită o garanție acceptată de lege.

De ce contează pentru firmele românești

O firmă românească poate deveni terț poprit fără să aibă ea însăși datorii la ANAF. Este suficient să datoreze bani unui partener străin vizat de măsura asigurătorie.

Din momentul primirii adresei, plata directă către partener poate expune firma la consecințe fiscale și la riscul de a plăti aceeași sumă încă o dată.

În același timp, blocarea banilor poate produce un conflict contractual cu furnizorul extern. Firma trebuie să păstreze adresa ANAF, dovada datei și orei primirii, răspunsurile transmise și documentele contabile care arată ce sume erau sau nu erau datorate.

Noul formular face mai ușoară intervenția ANAF în dosarele transfrontaliere. Pentru companii, semnalul este clar: relația cu un partener nerezident poate genera obligații directe față de Fisc chiar dacă firma românească și-a plătit propriile taxe.