Dobânzile cad puternic! Cât economisește România la fiecare miliard împrumutat
23 Februarie 2026
Guvernul recunoaște oficial că România nu mai poate respecta regulile responsabilității fiscal-bugetare și introduce, prin Ordonanța de urgență nr. 31/2025, derogări explicite de la cadrul legal care ar fi trebuit să limiteze derapajele bugetare. Decizia, trecută relativ discret într-un pachet amplu de măsuri, este una dintre cele mai importante recunoașteri politice și economice ale ultimilor ani, cu implicații directe pentru relația cu Comisia Europeană, piețele financiare și politica fiscală internă.
Derogare explicită de la disciplina fiscală
OUG 31 prevede în mod clar derogări de la aplicarea Legii responsabilității fiscal-bugetare, actul normativ care ar trebui să asigure predictibilitate, prudență și sustenabilitate în gestionarea finanțelor publice. Prin această derogare, Guvernul admite că țintele asumate anterior nu mai pot fi respectate în condițiile actuale.
Este o recunoaștere rară, formulată tehnic, dar cu semnificație majoră: regulile există, dar realitatea bugetară le-a depășit.
Citește și: Austeritate cu mănuși. Guvernul taie simbolic din bugetele birourilor parlamentare
De ce a ajuns statul în acest punct
Contextul este unul cumulativ. Deficitele ridicate din ultimii ani, creșterea cheltuielilor permanente, presiunile sociale și angajamentele asumate prin diverse programe au erodat spațiul fiscal. În paralel, veniturile bugetare nu au crescut suficient pentru a susține acest nivel de cheltuieli, în ciuda majorărilor de taxe și a intensificării controalelor fiscale.
În acest peisaj, respectarea strictă a regulilor fiscal-bugetare ar fi impus tăieri drastice sau măsuri politice greu de susținut, mai ales într-un context social tensionat.
OUG 31, un pachet de ajustare mascată
Privită în ansamblu, ordonanța funcționează ca un instrument de ajustare bugetară mascată. Înghețarea salariilor în companiile de stat, limitarea angajărilor, condiționarea finanțărilor, amânarea unor reforme fiscale și prelungirea selectivă a facilităților sunt toate piese ale aceluiași puzzle.
Derogarea de la regulile responsabilității fiscal-bugetare este cheia de boltă care permite acest ansamblu de măsuri, oferind Guvernului libertatea de a manevra într-un spațiu fiscal extrem de restrâns.
Decizia are și o dimensiune externă. Prin această derogare, Guvernul transmite un semnal clar către Comisia Europeană că România nu poate reveni rapid la parametrii fiscali considerați normali. În același timp, mesajul ajunge și la piețele financiare, care urmăresc cu atenție sustenabilitatea datoriei publice și coerența politicilor fiscale.
Riscul este ca astfel de semnale să se traducă în costuri mai mari de finanțare și într-o presiune suplimentară asupra bugetului, într-un cerc dificil de rupt.
De la reguli la excepții permanente
Unul dintre cele mai mari pericole este transformarea derogărilor temporare în excepții permanente. Legea responsabilității fiscal-bugetare a mai fost suspendată sau flexibilizată și în trecut, iar fiecare astfel de episod a slăbit credibilitatea cadrului fiscal.
OUG 31 confirmă această tendință: regulile există, dar sunt aplicate doar atunci când contextul politic și economic o permite.
Un moment de adevăr pentru politica fiscală
Recunoașterea oficială a imposibilității respectării regulilor fiscale este, în esență, un moment de adevăr. România se află într-un punct în care ajustările marginale nu mai sunt suficiente, iar amânările succesive cresc costurile pe termen mediu.
Fără o strategie coerentă de creștere a veniturilor, de reformare a cheltuielilor și de recâștigare a credibilității fiscale, derogările vor deveni normă, iar disciplina bugetară va rămâne un concept mai degrabă teoretic decât practic.