Gură de oxigen pentru România: S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al țării

România a primit o gură de oxigen din partea agenției S&P Global Ratings, care a reconfirmat ratingul suveran al țării la nivelul „BBB-/A-3”, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt. Decizia păstrează România în categoria recomandată investițiilor, dar mesajul transmis de agenție este unul prudent: perspectiva rămâne negativă, iar riscurile legate de deficit, stabilitate politică și accesul la fonduri europene sunt încă ridicate.

Acțiunea S&P a fost una neplanificată, în afara calendarului anunțat la începutul anului, după dizolvarea guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlament. Următoarea evaluare programată de agenție pentru ratingul suveran al României este stabilită pentru 2 octombrie 2026.

De ce este importantă reconfirmarea ratingului

Menținerea ratingului la nivel investițional este importantă pentru România deoarece influențează costurile la care statul se poate împrumuta de pe piețele internaționale. Un rating mai slab ar însemna, în mod normal, dobânzi mai mari, acces mai dificil la finanțare și o presiune suplimentară asupra bugetului public.

Ministerul Finanțelor arată că evaluarea S&P reflectă atât provocările economice și politice actuale, cât și faptul că România a început să livreze rezultate în procesul de consolidare fiscală în primul trimestru din 2026. Agenția notează reducerea graduală a deficitului și a dezechilibrelor macroeconomice, dar avertizează că riscurile rămân ridicate pentru următoarele 6-12 luni.

Perspectiva negativă indică faptul că România nu este în afara zonei de pericol. Cu alte cuvinte, ratingul a fost menținut, dar poziția este vulnerabilă, iar o deteriorare a finanțelor publice sau o blocare a reformelor ar putea duce la o retrogradare.

Deficitul a scăzut în primul trimestru, dar rămâne foarte mare

Unul dintre elementele pozitive reținute de S&P este reducerea deficitului bugetar la aproximativ 1% din PIB în primul trimestru al anului 2026. Nivelul este aproape la jumătatea celui înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce arată un început de ajustare fiscală.

Această evoluție a fost susținută de veniturile suplimentare obținute în urma creșterii taxelor și impozitelor, dar și de un control mai strict al cheltuielilor publice.

Totuși, problema de fond nu a dispărut. S&P estimează că deficitul bugetar al României va ajunge la 6,25% din PIB în acest an, un nivel considerat în continuare foarte ridicat comparativ cu alte state europene. Aceasta este una dintre principalele vulnerabilități ale economiei românești și unul dintre motivele pentru care perspectiva ratingului rămâne negativă.

Nazare: Deciziile politice influențează încrederea investitorilor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că reconfirmarea ratingului este un semnal bun, dar și un avertisment privind efectele instabilității politice asupra încrederii investitorilor: „Reconfirmarea ratingului suveran al României într-un context politic incert, deși un aspect îmbucurător, atrage atenția asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor față de România”.

Ministrul a arătat că România a demonstrat că poate implementa politici curajoase și eficiente pentru consolidare fiscală, dar a avertizat că evoluțiile politice sunt urmărite atent de agențiile de rating și de investitori.

„Trebuie să fim foarte atenți, poziția rating-ului fiind una vulnerabilă cu o perspectivă negativă, menținerea traiectoriei de ajustare precum și absorbția fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE și fondurilor de coeziune fiind necesare pentru păstrarea gradului investițional”, a transmis Alexandru Nazare.

Fondurile europene devin esențiale pentru stabilitatea României

Raportul S&P acordă o importanță majoră fondurilor europene. Acestea sunt considerate esențiale pentru susținerea investițiilor, stabilitatea economică și acoperirea unei părți importante din necesarul de finanțare externă al economiei.

România este estimată să beneficieze în 2026 de transferuri europene consistente, inclusiv prin PNRR. Tocmai de aceea, accesul la acești bani devine un criteriu-cheie în evaluarea riscului de țară.

S&P avertizează că întârzierea reformelor sau blocarea accesului la fondurile europene ar putea pune presiune asupra profilului de risc al României. Practic, banii europeni nu mai sunt doar o sursă de investiții, ci și o plasă de siguranță pentru finanțele publice.

Economia ar putea stagna în 2026

Agenția estimează că economia României ar putea traversa o perioadă temporară de stagnare în 2026, inclusiv pe fondul evoluțiilor din piețele energetice internaționale. Contextul extern rămâne complicat, iar tensiunile din Orientul Mijlociu pot amplifica riscurile legate de inflație și costuri energetice.

Pentru 2027, S&P anticipează o relansare a economiei, cu o creștere estimată la 2,5%. Această revenire ar depinde însă de implementarea reformelor, accelerarea investițiilor și reducerea dezechilibrelor externe.

Cu alte cuvinte, scenariul pozitiv există, dar este condiționat de decizii politice și administrative concrete.

Ce ar putea duce la retrogradarea României

S&P indică mai mulți factori care ar putea duce la un downgrade. Printre aceștia se numără incapacitatea Guvernului de a adopta politici credibile de reducere a deficitului bugetar în 2027 și accesul limitat la fondurile europene în perioada 2026-2027.

O retrogradare ar putea fi analizată și dacă România se confruntă cu presiuni externe crescute, inclusiv o evoluție nefavorabilă și de durată a pieței energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Un astfel de scenariu ar putea alimenta inflația și ar pune presiune suplimentară pe economie.

Raportul menționează și riscurile generate de instabilitatea politică. Dizolvarea coaliției guvernamentale creează provocări pe termen scurt, chiar dacă agenția notează că există premise pentru menținerea stabilității instituționale și un consens politic larg privind continuarea reformelor.

Ce ar putea îmbunătăți perspectiva României

O eventuală îmbunătățire a perspectivei ar putea avea loc dacă România reușește să reducă semnificativ deficitele și să relanseze creșterea economică. Pentru aceasta, este nevoie de un buget credibil pentru anul 2027, de reforme structurale și de întărirea disciplinei bugetare.

S&P menționează inclusiv domenii sensibile, precum salarizarea în sectorul public și administrația publică. Acestea sunt zone în care reformele pot avea impact direct asupra cheltuielilor statului și asupra capacității României de a demonstra că ajustarea fiscală este sustenabilă.

Reconfirmarea ratingului este, așadar, o veste bună, dar nu una liniștitoare. România rămâne în categoria recomandată investițiilor, însă cu o perspectivă negativă și cu un mesaj clar din partea piețelor: stabilitatea politică, reducerea deficitului și absorbția fondurilor europene vor decide cât de scump se va împrumuta statul în perioada următoare.