Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a dispus suplimentarea temporară cu 20 de metri cubi pe secundă a debitului evacuat din acumularea Iezer, pentru perioada 10-18 octombrie 2026. Măsura este luată în contextul debitelor foarte scăzute ale Dunării și are ca scop asigurarea condițiilor hidrologice necesare funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
La Cernavodă, cota Dunării a ajuns sâmbătă, 10 octombrie, la -259 cm, cu numai 3 cm peste pragul de -262 cm, relevant pentru pomparea apei de răcire a centralei. ANAR a precizat că debitele fluviului la intrarea în țară sunt sub 1.200 de metri cubi pe secundă. Datele AFDJ confirmă cota de -259 cm la stația Cernavodă; prognoza publicată de instituție indică o tendință de scădere în următoarele două zile.
Apă necesară și pentru reactoarele oprite
Pragul de -262 cm nu înseamnă că Dunărea mai are doar trei centimetri de apă. Este o cotă hidrometrică, iar distanța de trei centimetri arată cât mai era nivelul înregistrat la Cernavodă până la valoarea la care pomparea apei de răcire devine o problemă.
Nevoia de apă nu dispare odată cu oprirea reactoarelor. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august, potrivit Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN). Instituția a precizat că nivelul din bazinul de aspirație permitea funcționarea în parametri normali a sistemelor de răcire a reactoarelor oprite. Totodată, CNCAN a arătat că sunt necesare măsuri pentru a asigura pe termen lung nivelul de apă necesar atât răcirii reactoarelor aflate în oprire, cât și unei eventuale reluări a funcționării centralei.
Citește și: EXCLUSIV Dunărea rămâne blocată la Capidava. AFDJ trimite două drage și estimează deblocarea până duminică
Evacuări controlate din Iezer, Olt și Argeș
Suplimentarea debitului din Iezer, acumulare aflată pe valea Mostiștei, se va face prin exploatarea coordonată a acumulărilor de pe acest curs de apă. Intervenția este corelată cu evacuări controlate din acumularea Izbiceni, de pe râul Olt, și din acumularea Mihăilești, de pe râul Argeș.
Potrivit ANAR, manevrele sunt stabilite în funcție de debitele disponibile, timpul necesar propagării apei și evoluția prognozată a regimului hidrologic. Scopul este suplimentarea aportului de apă în Dunăre și limitarea scăderii nivelurilor în sectorul Cernavodă.
Instituția a subliniat că măsura nu presupune golirea acumulării Iezer. După evacuările prevăzute, în lac ar urma să rămână peste 40 de milioane de metri cubi de apă. Nivelurile și debitele vor fi monitorizate, iar manevrele vor fi adaptate în funcție de condițiile hidrologice și de exploatare.
ANAR spune că măsurile au caracter operativ, temporar și excepțional și pun în aplicare hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026, prelungită prin hotărârile nr. 21/2026 și nr. 23/2026, precum și măsurile operative prevăzute în hotărârea nr. 24/2026. Instituția le descrie drept necesare pentru reducerea riscurilor asupra funcționării unui obiectiv strategic pentru Sistemul Energetic Național.
Măsuri urgente într-un regim hidrologic sever
Distanța de numai trei centimetri față de pragul relevant pentru pompare arată cât de strânsă este marja hidrologică în zona centralei. Cota consemnată de AFDJ era de -259 cm, iar prognoza sa pentru Cernavodă indica o tendință de scădere cu 1-3 cm în următoarele două zile.
Comunicatul ANAR vorbește despre asigurarea condițiilor necesare funcționării în siguranță a centralei, însă nu anunță repornirea reactoarelor. CNCAN a confirmat în septembrie că ambele unități sunt oprite controlat și a precizat că sistemele lor de răcire continuă să funcționeze. Prin urmare, apa suplimentară este importantă și pentru menținerea răcirii în starea de oprire, nu doar pentru o eventuală revenire la producția de energie.
Rămâne de urmărit dacă evacuările temporare din acumulările de pe Mostiștea, Olt și Argeș vor încetini scăderea cotei la Cernavodă și cât de repede va ajunge aportul suplimentar în sectorul centralei. ANAR a transmis că manevrele vor fi ajustate în funcție de timpii de propagare și de evoluția hidrologică.