De ce a rămas o parte a cartieului Pajura fără garduri vii. Amenajarea de 1,5 milioane de lei care a gonit fauna

În zonele verzi dintre blocurile cartierului Pajura s-a așternut liniștea. Ați putea spune că este un lucru bun dar nu e. În urma amenajărilor efectuate anul trecut de către Primăria Sectorului 1, anul acesta nu se mai aude niciun ciripit. Locuitorii cartierului știu că aici era o atmosferă ca de pădure unde se auzeau multe soiuri de păsări iar serile de vară răsunau de cântele greierilor. Anul acesta este liniște, o liniște nenaturală. Concluzia este una simplă, odată cu sterilizarea spațiilor verzi a dispărut și fauna.

Ca să înțeleg care a fost logica instalării gazonului steril în cartier am cerut lămuriri de la Primărie. Documentul primit nu a răspuns tuturor întrebărilor dar am aflat totuși câteva lucruri interesante.

De ce au dispărut păsările

Eliminarea gardurilor vii dintr-o zonă a cartierului Pajura face parte dintr-o amenajare de aproape 1,5 milioane de lei fără TVA, potrivit răspunsului transmis de Primăria Sectorului 1 la solicitarea DCBusiness. După cum spuneam și mai sus, locatarii reclamă reducerea biodiversității, în timp ce administrația susține că vegetația veche era degradată și că proiectul va crea condiții mai bune pentru faună. Răspunsul oferă date despre costuri, firme și întreținere, dar nu include copiile avizelor solicitate și nici documentele evaluării biodiversității invocate de instituție.

DCBusiness a cerut explicații după ce locatari din Pajura au reclamat că gardurile vii și vegetația diversă din jurul blocurilor au fost eliminate și înlocuite cu gazon. Chiar dacă aceste observații nu reprezintă o evaluare științifică a biodiversității ele ridică însă întrebări despre modul în care a fost schimbată vegetația, justificarea intervențiilor și efectele întreținerii asupra viețuitoarelor din spațiile verzi.

Astfel de garduri vii au dispărut

Aproape 8.000 de metri pătrați, amenajați printr-un contract subsecvent

Potrivit primăriei, proiectul vizează cvartalul delimitat de străzile Presei, Pajura și Hrisovului și acoperă o suprafață totală de 7.992 de metri pătrați. Lucrările includ plantări și reabilitarea ori extinderea sistemului automatizat de irigare.

Valoarea amenajării comunicată de instituție este de 1.485.082,30 lei fără TVA. Răspunsul nu conține un deviz detaliat și nu precizează cât din această sumă a fost deja achitat.

Administrația indică Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1, prin Serviciul Amenajare și Întreținere Spații Verzi, și asocierea GECA IMPEX PM SRL - CRIS GARDEN SRL, lotul 3.

Amenajarea este legată de Acordul-cadru nr. 56/09.05.2022 și de Contractul subsecvent nr. 79/9501 din 29.04.2026. Primăria nu precizează în răspuns procedura prin care a fost atribuit acordul-cadru și nici dacă atribuirea contractului subsecvent s-a făcut cu reluarea competiției. Aceste omisiuni nu permit, prin ele însele, o concluzie privind legalitatea atribuirii.

De ce au fost eliminate gardurile vii

Primăria confirmă îndepărtarea unor garduri vii și susține că o mare parte dintre cele existente își pierduseră funcția estetică și funcțională. Instituția invocă îmbătrânirea exemplarelor, uscări parțiale, goluri vegetale, ramuri degradate și colonizarea cu specii invazive sau oportuniste. Se pare că nu s-a pus problema plantării altor tufe în locul celor uscate și tratarea celor care erau ”colonizate cu specii invazive”.

„În aceste condiții, simpla tundere periodică nu mai poate restabili calitatea vegetației, fiind necesară reamenajarea acestora în cadrul unui concept peisagistic”, se arată în răspuns.

Un alt argument este dificultatea efectuării lucrărilor de salubrizare. Administrația susține și că vegetația supradimensionată reducea vizibilitatea între alei, parcări și accesele către blocuri, îngreuna supravegherea copiilor și putea crea zone ascunse favorabile vandalismului.

Îndepărtarea gardurilor metalice și a gardurilor vii descrise drept uscate, degarnisite sau îmbătrânite s-ar fi realizat progresiv, în etape diferite. Nu sunt comunicate lungimea gardurilor vii eliminate, numărul arbuștilor scoși sau speciile acestora.

Așa arată în unele locuri ”gazonul” pus anul trecut

Primăria promite vegetație diversificată. Câte plante au fost deja puse?

Administrația respinge ideea că proiectul se limitează la gazon și afirmă că documentația prevede păstrarea arborilor maturi și plantarea a altor 75 de arbori,  2.674 de arbuști, plante acoperitoare și graminee ornamentale, 2.344 de plante perene și bulbi și 930 de trandafiri.

Acestea sunt cifre seci prevăzute în documentația de amenajare dar nu ni s-a spus câte din acestea au fost efectiv plantate. Însă la o simplă verificare vizuală nu se văd decât ici și colo mici petice unde au fost plantați câțiva trandafiri, alte flori sau plante care să înflorească nu se văd.

Primăria susține că arborii, vegetația arbustivă și plantele cu perioade diferite de înflorire vor oferi hrană și adăpost pentru faună după instalarea vegetației. De asemenea, afirmă că suprafața spațiului verde nu este diminuată și că destinația terenului nu se schimbă. Aș aduce un amendament în acest caz și anume că pe strada Pecetei s-a amenajat o parcare iar trotuarul a fost mutat pe o porțiune unde înainte era spațiu verde.

Totuși, menținerea suprafeței verzi nu răspunde, singură, întrebării locatarilor despre schimbarea habitatelor. Pentru compararea situației anterioare cu cea rezultată din proiect sunt necesare date despre vegetația eliminată, cea păstrată și cea nou introdusă.

Iarba este tăiată la 3-5 centimetri

În privința întreținerii, primăria comunică o înălțime de tăiere cuprinsă între 3 și 5 centimetri. „Tunderea se execută, de obicei, săptămânal”, precizează instituția, adăugând că numărul intervențiilor este adaptat la două sau trei treceri lunar, în funcție de ritmul de creștere, ploi ori secetă.

Însă în unele zone deja gazon nu mai există. A dispărut din cauze care ne scapă. 

Nu este stabilită o perioadă calendaristică generală în care cosirea sau intervențiile asupra arbuștilor să fie complet interzise. Potrivit răspunsului, lucrările sunt programate în funcție de vegetație, vreme și situația din teren.

În perioadele de reproducere și cuibărire a păsărilor, executantul trebuie să verifice zona și să semnaleze cuiburile active, pentru ca intervențiile să poată fi adaptate sau amânate. Primăria afirmă că inspecțiile efectuate înaintea lucrărilor nu au identificat cuiburi, fără să prezinte datele verificărilor sau documentele în care au fost consemnate.

Evaluarea biodiversității este invocată, dar nu este prezentată

Administrația susține că a analizat vegetația, biodiversitatea și fauna existente înaintea intervențiilor. În răspunsul primit nu sunt însă incluse raportul evaluării, autorii, metodologia ori rezultatele acesteia.

De asemenea, primăria invocă gestionarea speciilor alogene invazive și menționează un regulament european, dar nu numește speciile identificate în zonă.

Pentru avize, instituția enumeră un aviz general din 2022 și nouă avize din 2025 pentru eliminarea unor arbori uscați sau aflați în declin biologic. Copiile documentelor solicitate de DCBusiness nu sunt incluse în răspuns, iar acesta nu precizează distinct documentul care a stat la baza eliminării gardurilor vii.

În privința Registrului spațiilor verzi, primăria indică responsabilitatea Primăriei Municipiului București, prin Direcția de Mediu. Nu precizează dacă modificările din Pajura au fost transmise pentru actualizare și nici situația consemnată înainte și după lucrări.

Ce acoperă afirmația despre lipsa substanțelor chimice

Primăria afirmă că nu au fost folosite erbicide, insecticide sau alte substanțe chimice. În același răspuns, explică faptul că vegetația ierboasă menținută la o înălțime adecvată facilitează tratamentele împotriva țânțarilor și căpușelor, realizate de Compania Municipală Eco Igienizare București SA.

Răspunsul nu clarifică dacă afirmația privind lipsa substanțelor chimice acoperă exclusiv lucrările de amenajare sau toate intervențiile din zonă, inclusiv eventualele tratamente efectuate de alte entități.