DCBusiness Bănci Cosmin Marinescu (BNR): Impactul scumpirii petrolului asupra inflaţiei în România

Cosmin Marinescu (BNR): Impactul scumpirii petrolului asupra inflaţiei în România

Cosmin Marinescu
Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului indică riscuri de contagiune și pentru economiile, avertizează viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.

"Am avut plăcerea să găzduim, la Banca Națională a României, conferința Rethink Romania, dedicată temelor economice de actualitate și direcțiilor de dezvoltare pentru România. În mesajul de deschidere a conferinței, am arătat că agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului indică riscuri de contagiune și pentru economiile Uniunii Europene. Războiul, turbulențele geopolitice și riscurile de contagiune economică arată că nevoia de politici prudente este mai acută ca oricând.

Am inclus în discursul din deschiderea conferinței mai multe mesaje cheie, precum:

Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice, dar și pe piețele financiare, deosebit de sensibile la asemenea turbulențe de securitate.

România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, de circa 1,5% din PIB – ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de reducere către 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, expunerea pe canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne una importantă", explică viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.

Impactul creşterii preţului petrolului asupra inflaţiei

"Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflație actuale. Iar perspectiva unui război prelungit, de amploare, va evidenția un impact propagat și persistent.

Totodată, am insistat asupra faptului că, pentru România, nu există alternativă rațională la necesitatea consolidării finanțelor publice. Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului.

Citiţi şi: Buget 2026. Premierul Bolojan, detalii despre cele "cinci mari provocări" pentru economia României

Ca bancă centrală, privim cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaționiste și asupra riscului suveran.

Evoluțiile macroeconomice arată că economia își schimbă treptat sursele de creștere. Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuția sporită a investițiilor față de aportul consumului, de 1 punct procentual versus 0,4 în cazul consumului.

Trebuie să accelerăm acest parcurs, prin măsuri de extindere a competitivității în sfera mediului de afaceri, pentru a obține un reviriment al producției, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producția internă.

Consolidarea încrederii în politicile statului este esențială. În acest sens, sperăm să avem curând și bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică și economică, deosebit de important în aceste vremuri complicate", subliniază Cosmin Marinescu.