Cine este Ivan Kuțenko, rusul acuzat că pregătea acte de sabotaj în România

Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a cetățeanului rus acuzat că a strâns și transmis informații despre baze militare, tehnică de luptă și aeronave ucrainene aflate în România, în perspectiva comiterii unor acte de diversiune.

Bărbatul se numește Ivan Kuțenko – numele fiind transcris și Ivan Kutsenko – are 40 de ani și este originar din Novosibirsk, potrivit informațiilor publicate de presa română și de publicația rusă independentă „Agenstvo”. Identitatea sa nu a fost comunicată oficial de DIICOT sau de Serviciul Român de Informații.

„Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Dispune arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile”, se arată în soluția pronunțată în dosarul 5766/2/2026.

Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore.

Ce spun procurorii despre activitatea rusului

Ivan Kuțenko a fost reținut marți de procurorii DIICOT, fiind prezentat ulterior Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă.

„Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, în perioada februarie-iulie 2026, în perspectiva comiterii unor acte de diversiune/sabotaj, de tip hibrid, sub coordonarea directă a unei persoane cu care a păstrat legătura prin intermediul unor servicii online de mesagerie criptată, a identificat, supravegheat şi colectat informaţii cu caracter militar”, a transmis DIICOT.

Conform anchetatorilor, cetățeanul rus ar fi realizat și transmis fotografii cu tehnica forțelor armate române și aliate, precum și cu deplasările personalului militar și ale tehnicii de luptă.

Activitățile sale ar fi vizat mai multe baze militare românești și multinaționale situate în județele Cluj, Constanța, Călărași și Ilfov, dar și în municipiul București.

Procurorii susțin că aceste fapte, prin natura lor, au pus în pericol securitatea națională.

Deși în spațiul public Kuțenko a fost prezentat drept „spion rus”, infracțiunea pentru care este cercetat oficial este cea de tentativă la acte de diversiune. Stabilirea vinovăției se poate face numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

SRI l-ar fi urmărit timp de șapte luni

Serviciul Român de Informații a anunțat că Ivan Kuțenko se afla în monitorizarea sa încă din februarie 2026.

Operațiunea a fost desfășurată în cooperare cu DIICOT, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul MAI, Direcția Generală de Informații a Apărării și servicii partenere externe.

Potrivit comunicatului SRI, investigația a vizat documentarea foto-video a unor centre de comunicații, baze militare folosite de aliații NATO, sedii ale instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, precum și infrastructuri critice.

Printre țintele urmărite s-ar fi aflat și aeronave cargo ucrainene Antonov, în perioadele în care acestea s-au aflat pe teritoriul României.

„Cetățeanul rus era instruit de un intermediar să realizeze materiale foto-video cu obiective de interes strategic militar”, a transmis SRI.

La ieșirea din sediul Curții de Apel București, întrebat de jurnaliști dacă lucrează pentru Rusia, Kuțenko a răspuns fragmentar că este „împotriva lui Putin” și l-a insultat pe liderul de la Kremlin, potrivit imaginilor difuzate de Euronews România.

Cine este Ivan Kuțenko

Datele despre trecutul bărbatului sunt furnizate de publicația rusă independentă „Agenstvo”, care susține că a consultat baze de date rusești și informații comerciale. Aceste elemente nu au fost confirmate oficial de autoritățile române.

Ivan Kuțenko s-a născut și a locuit în Novosibirsk, unul dintre cele mai mari orașe ale Siberiei. În 2010 ar fi lucrat ca încărcător-manipulant, iar în 2018 figura ca manager de vânzări.

În paralel, numele său apare în istoricul mai multor societăți comerciale din Novosibirsk.

Începând din 2007, Kuțenko ar fi fost asociat și director al firmelor „Sibles”, specializată în comerțul cu materiale lemnoase, și „Profi”, care se ocupa de comerțul cu cereale. Ambele societăți au fost ulterior închise.

El ar mai fi fost asociat al companiei „Arena”, activă tot în comerțul cu lemn. Firma a fost radiată în 2019. Potrivit datelor SPARK, citate de publicația rusă, societatea raportase pentru 2016 venituri de aproximativ 857 de milioane de ruble, dar un profit net de numai 5.000 de ruble.

Kuțenko figurează și ca proprietar al companiei „Avers”, înființată în Novosibirsk în 2012 și specializată în comerțul cu echipamente. În 2016 ar fi devenit director general al societății, funcție pe care a ocupat-o numai câteva luni. Ultimele date financiare disponibile, aferente anului 2014, indicau venituri de 15,7 milioane de ruble și un profit net de 95.000 de ruble.

Nu există, până în acest moment, date publice care să arate că vreuna dintre aceste firme ar fi fost implicată în activitățile cercetate în România.

A mai venit în România înaintea războiului

Datele consultate de jurnaliștii ruși arată că Ivan Kuțenko nu se afla la prima călătorie în România.

El ar fi venit în țară de mai multe ori în 2019 și 2021, înaintea invaziei pe scară largă declanșate de Rusia împotriva Ucrainei. În 2020 ar fi călătorit și în Republica Moldova.

După începerea războiului, Kuțenko ar fi efectuat cel puțin o călătorie în Turcia, în 2022. Nu se cunoaște public când s-a stabilit efectiv în România, care era statutul său de ședere și ce activități declarate desfășura aici.

SRI s-a limitat să precizeze că este vorba despre un cetățean rus „stabilit în România”.

A figurat într-un dosar de tâlhărie în Rusia

În trecutul lui Kuțenko apare și un episod penal neclarificat.

Potrivit unei sinteze a miliției din Novosibirsk, datată 2008 și consultată de „Agenstvo”, Ivan Kuțenko, un posibil frate al acestuia, Piotr Kuțenko, și un al treilea bărbat ar fi fost cercetați într-un dosar de tâlhărie.

Cei trei ar fi forțat un bărbat să urce într-o mașină, l-ar fi dus pe un câmp și, folosind un pistol cu proiectile traumatice, i-ar fi luat telefonul mobil, 250 de ruble și un pulover. Victima ar fi ajuns la spital cu o rană produsă prin împușcare.

Publicația rusă precizează însă că nu a putut stabili cum s-a încheiat ancheta și nici dacă Ivan Kuțenko a fost trimis în judecată sau condamnat. Informația trebuie, prin urmare, tratată ca un element provenit dintr-o bază de date neoficială, nu ca dovada unei condamnări.

Un model folosit de rețelele rusești în Europa

SRI susține că modul de operare identificat în cazul lui Kuțenko seamănă cu cel folosit de rețelele de sabotori coordonate din Federația Rusă în mai multe state europene.

Persoanele recrutate primesc instrucțiuni de la distanță, comunică prin aplicații criptate și sunt trimise să fotografieze obiective, să verifice accesul în anumite zone sau să pregătească incendieri și explozii. Serviciile rusești ar folosi intermediari pentru a păstra distanța față de executanți și pentru a îngreuna atribuirea operațiunilor.

„Investigația a relevat că Federația Rusă continuă să folosească persoane din categorii vulnerabile pentru derularea de astfel de activități ilegale”, a precizat SRI.

Un precedent este cazul columbianului Luis Alfonso Murillo Diosa, prins în 2024 în timp ce documenta zona unui depozit din Bragadiru, în apropierea unor sonde de petrol, conducte de gaze și turnuri de telecomunicații. Acesta urma, potrivit anchetatorilor, să incendieze sau să distrugă obiectivele la ordinul unei persoane aflate în Rusia.

Columbianul a fost condamnat definitiv, în septembrie 2025, la șase ani de închisoare pentru tentativă la acte de diversiune. Ancheta internațională a stabilit ulterior legături între coordonatorii săi și persoane recrutate pentru incendierea unor autobuze în Cehia și pentru atacuri pregătite în Lituania.

În cazul lui Ivan Kuțenko, autoritățile române nu au precizat ce act concret de sabotaj ar fi urmat să execute, cine este intermediarul cu care comunica și dacă suspectul primise bani pentru informațiile transmise.