Ce este insolvența și ce riscuri au administratorii firmelor

Insolvența este una dintre cele mai frecvente proceduri juridice prin care trec companiile aflate în dificultate financiară. Dincolo de percepția publică, aceasta nu înseamnă automat faliment, dar implică o serie de riscuri și responsabilități importante pentru administratorii firmelor.

Ce înseamnă, de fapt, insolvența

Insolvența este starea unei companii care nu mai poate plăti datoriile exigibile cu sumele disponibile. Practic, firma nu mai are lichidități suficiente pentru a-și achita obligațiile curente – către furnizori, stat sau creditori.

Conform legislației din România, o firmă poate fi considerată în insolvență dacă nu își plătește datoriile mai vechi de 60 de zile. Procedura poate fi deschisă fie la cererea debitorului (firma însăși), fie la cererea creditorilor.

Este important de înțeles că insolvența nu este sinonimă cu falimentul. Ea poate avea două direcții:

reorganizarea – compania încearcă să se redreseze printr-un plan de restructurare;

falimentul – dacă redresarea nu este posibilă, firma este lichidată.

Cum se desfășoară procedura

După deschiderea insolvenței de către instanță, este numit un administrator judiciar care preia controlul asupra deciziilor importante din companie. Acesta analizează situația financiară și propune măsuri pentru acoperirea datoriilor.

În perioada de insolvență:

• se suspendă executările silite;
• datoriile sunt centralizate și gestionate unitar;
• compania poate continua activitatea, sub supraveghere.

Dacă există șanse reale de redresare, se aprobă un plan de reorganizare pe o perioadă de până la 3 ani.

Obligațiile administratorilor

Administratorii firmelor au obligația legală de a cere deschiderea procedurii de insolvență în maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență. Nerespectarea acestui termen poate avea consecințe grave.

De asemenea, aceștia trebuie:

• să colaboreze cu administratorul judiciar;
• să furnizeze toate documentele contabile;
• să nu înstrăineze activele fără aprobare;
• să nu favorizeze anumiți creditori în detrimentul altora.

Ce riscă administratorii

Riscurile pentru administratori sunt semnificative, mai ales dacă se constată că au contribuit la ajungerea firmei în insolvență sau au agravat situația.

Principalele riscuri sunt:

1. Răspunderea patrimonială personală

Instanța poate decide ca administratorii să acopere din propriul patrimoniu o parte din datoriile firmei, dacă se dovedește că au gestionat defectuos compania.

Acest lucru se întâmplă, de exemplu, dacă:

• au continuat activitatea deși știau că firma nu mai poate fi salvată;
• au ținut o contabilitate fictivă sau incompletă;
• au deturnat sau ascuns active.

2. Interdicția de a mai administra firme

Administratorii pot primi interdicții temporare de a ocupa funcții de conducere în alte companii.

3. Răspunderea penală

În cazuri grave, precum bancruta frauduloasă, ascunderea de active sau falsificarea documentelor, administratorii pot răspunde penal.

4. Risc reputațional major

Chiar și în absența unor sancțiuni legale, implicarea într-o insolvență poate afecta reputația profesională a administratorului.

Când devine insolvența o oportunitate

Deși este percepută negativ, insolvența poate fi și o șansă de restructurare. Multe companii folosesc această procedură pentru:

• renegocierea datoriilor;
• reorganizarea activității;
• atragerea de noi investitori.

Succesul depinde însă de momentul în care este declanșată procedura și de modul în care este gestionată.

De ce contează pentru economie

Insolvențele sunt un indicator important al sănătății economiei. În perioade de criză sau instabilitate (creșteri de dobânzi, inflație, costuri ridicate la energie), numărul firmelor în insolvență crește.

În același timp, procedura are rolul de a curăța mediul economic, eliminând companiile neviabile și oferind o șansă celor care pot fi salvate.