DCBusiness Energie Cât plătește statul pentru energia furnizată de Hidroelectrica

Cât plătește statul pentru energia furnizată de Hidroelectrica

Contoare electrice
ONAC pregătește o nouă achiziție centralizată de energie pentru 12.700 de sedii publice și analizează introducerea unui preț ajustabil în funcție de piață și riscurile geopolitice.

Statul pregătește schimbarea modului în care va cumpăra energie electrică pentru aproximativ 12.700 de locuri de consum aparținând instituțiilor publice. În locul actualului preț fix, viitorul acord ar putea permite ajustarea periodică a costului energiei în funcție de evoluția pieței, inflație și chiar de riscurile geopolitice sau militare.

Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) a lansat o consultare a furnizorilor înaintea viitoarei licitații. Achiziția va acoperi aproximativ 1.000 de structuri publice, printre care primării, școli, spitale, universități, unități militare, penitenciare și instituții din administrația centrală și locală.

Noul acord-cadru ar urma să fie valabil timp de 24 de luni și să intre în vigoare după expirarea actualului contract, pe 30 aprilie 2027. Deocamdată, formula de ajustare se află în etapa consultării de piață și nu reprezintă o decizie definitivă.

Prețul energiei ar urma evoluția pieței pentru ziua următoare

ONAC propune ca prețul propriu de furnizare să fie format din două componente: prețul energiei-marfă și costurile operaționale ale furnizorului.

Componenta de energie-marfă ar urma să fie actualizată trimestrial, în funcție de evoluția prețului mediu ponderat de pe Piața pentru Ziua Următoare – PZU. În documentație este propus un indice calculat prin compararea mediei din trimestrul precedent cu cea înregistrată cu două trimestre în urmă.

Practic, dacă prețurile de pe piața angro cresc, majorarea s-ar putea transfera în contractele instituțiilor publice. Formula funcționează însă și în sens invers: o scădere a prețului de referință ar trebui să determine reducerea componentei de energie-marfă.

Costurile operaționale ale furnizorului ar urma să fie actualizate semestrial, pe baza indicelui prețurilor de consum publicat de Institutul Național de Statistică. Tarifele reglementate, taxele, contribuțiile și certificatele obligatorii vor putea fi modificate ori de câte ori se schimbă legislația.

Războiul și crizele geopolitice ar putea duce la renegocierea contractului

Documentele consultării prevăd și un mecanism special pentru situații excepționale. Furnizorul ar putea solicita adaptarea contractului dacă, după semnarea acestuia, apar schimbări majore de natură juridică, politică, geopolitică ori militară care îi afectează capacitatea de a-și respecta obligațiile.

Printre riscurile menționate se află modificările legislative, deciziile unor autorități publice, sancțiunile internaționale, conflictele armate, războaiele, invaziile sau alte evenimente cu efect direct asupra pieței energiei.

Furnizorul va trebui să demonstreze că evenimentul invocat nu putea fi anticipat în mod rezonabil și că produce o perturbare reală a echilibrului contractual. Eventuala modificare a prețului ar urma să fie stabilită prin negociere, însă fără ca rentabilitatea furnizorului să depășească nivelul avut în vedere la depunerea ofertei.

Dacă părțile nu ajung la un acord în termen de 30 de zile, acestea ar putea avea dreptul să denunțe contractul subsecvent, potrivit variantei aflate în consultare.

Actualul contract are un preț fix

În prezent este în vigoare un acord-cadru încheiat de ONAC cu Hidroelectrica, valabil între 1 mai 2026 și 30 aprilie 2027. Actualul contract prevede un preț fix pentru componenta de energie-marfă.

Hidroelectrica a câștigat toate cele patru loturi ale licitației, în fața Electrica Furnizare și Tinmar Energy. Valoarea totală atribuită a fost de 664,45 milioane de lei, fără TVA, cu aproximativ 100 de milioane de lei sub estimarea inițială a ONAC. Prețul final, cu toate taxele incluse, a fost calculat la aproximativ 1,26 lei/kWh.

Cele aproximativ 1.000 de structuri incluse în achiziția centralizată au consumat în 2024 peste 638.000 MWh de energie electrică. Lista cuprinde 458 de structuri din administrația publică, 376 din apărare și ordine publică, 124 de spitale, institute medicale, penitenciare și centre educative, precum și 42 de universități, institute de cercetare și biblioteci.

Riscul va fi transferat parțial către bugetele instituțiilor

Introducerea unui mecanism de ajustare poate atrage mai mulți furnizori la licitație, deoarece aceștia nu vor mai fi obligați să includă de la început în ofertă toate riscurile unei perioade de doi ani.

Pentru instituțiile publice, schimbarea reduce însă predictibilitatea facturilor. Școlile, spitalele sau primăriile ar putea beneficia de ieftinirea pieței, dar vor trebui să suporte și eventualele scumpiri trimestriale, precum și efectele unor crize geopolitice.

Consultarea nu stabilește încă prețul de pornire și nici valoarea totală a viitorului acord. Aceste informații vor apărea în documentația licitației, după analizarea observațiilor transmise de furnizori.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.