DCBusiness › Actualitate › Stiri › Cât costă importurile de petrol ale UE și sancțiunile împotriva Rusiei

Cât costă importurile de petrol ale UE și sancțiunile împotriva Rusiei

Petrolir în port / Foto: Freepik
UE a plătit cu aproape 56% mai mult pentru importurile de petrol în trimestrul al doilea, deși cantitatea cumpărată a rămas aproape neschimbată.

Factura Uniunii Europene pentru petrolul importat a crescut puternic în trimestrul al doilea din 2026, fără ca Europa să fi cumpărat semnificativ mai mult. Potrivit datelor publicate de Eurostat, valoarea importurilor a urcat cu 55,8%, în timp ce volumul a crescut cu numai 1,2%, la o medie lunară de 36,7 milioane de tone.

Comparația Eurostat este făcută cu media lunară din 2025. Procentele nu descriu o creștere față de trimestrul al doilea din anul trecut, nuanță importantă pentru interpretarea cifrelor. Datele arată că aproape aceeași cantitate de petrol a cerut o cheltuială mult mai mare la import.

Cine furnizează petrolul importat de UE

Statele Unite au fost principalul furnizor de petrol al Uniunii Europene în trimestrul al doilea, cu 18,8% din importuri. Au urmat Norvegia, cu 14,3%, și Kazahstanul, cu 13,4%, potrivit Eurostat.

Aceste ponderi arată de unde vine petrolul cumpărat de UE, dar nu spun cât a plătit fiecare stat membru și nici nu pot fi transformate direct într-un preț al carburanților din România. Între petrolul importat și prețul de la pompă intervin rafinarea, transportul, distribuția, taxele și evoluția pieței produselor petroliere.

Șoferii au resimțit deja scumpirea carburanților

Într-o statistică separată, Eurostat arată că prețurile carburanților și lubrifianților pentru transportul personal au fost, în august 2026, cu 23,8% mai mari în UE decât în august 2025. Ritmul anual al scumpirii crescuse de la 13,7% în iunie și 16,9% în iulie.

Între iulie și august, motorina s-a scumpit în UE cu 8,3%, iar benzina cu 3,3%. În România, creșterile lunare indicate de Eurostat au fost de 6,1% pentru motorină și 6,6% pentru benzină. Sunt date despre prețurile plătite de consumatori, distincte de statistica privind valoarea petrolului brut importat.

Creșterea costurilor cu petrolul poate pune presiune pe transport, industrie și prețurile bunurilor care parcurg distanțe mari până la cumpărător. Amploarea efectului diferă însă de la o activitate la alta și depinde de contracte, de prețul produselor rafinate și de cât din cost poate fi transferat mai departe.

Războiul din Ucraina a schimbat harta aprovizionării

Componența furnizorilor UE trebuie citită și în contextul sancțiunilor adoptate după invazia Rusiei în Ucraina. Consiliul UE arată că restricțiile în vigoare includ interdicția importului sau transferului către Uniune al petrolului brut rusesc transportat pe mare și al anumitor produse petroliere din Rusia. Europa și-a reorganizat astfel o parte din aprovizionare.

Datele Eurostat nu stabilesc că sancțiunile au provocat creșterea de 55,8% a valorii importurilor. Acea cifră măsoară rezultatul comercial, nu separă contribuția fiecărui factor care a influențat prețurile. În plus față de războiul din Ucraina și schimbarea rutelor de aprovizionare, piețele petroliere au fost afectate anul acesta și de incertitudinea din Orientul Mijlociu.

Comisia Europeană a avertizat, la reuniunea grupului său de coordonare pentru petrol din septembrie, că situația din Orientul Mijlociu și incertitudinea geopolitică produc variații mari ale prețurilor, îndeosebi pentru motorină și combustibilul pentru avioane. La acea dată, instituția nu identifica o problemă imediată de aprovizionare cu petrol în UE, dar semnala riscul unei înăspriri a pieței în lunile următoare.

Și gazele arată o presiune diferită asupra facturii

Eurostat a publicat în același set de date și evoluția importurilor de gaze. Pentru gazele naturale lichefiate, valoarea importurilor UE a crescut cu 4,1%, deși volumul a scăzut cu 5,6%. În cazul gazelor transportate în stare gazoasă, au crescut atât valoarea, cu 18,5%, cât și volumul, cu 3,4%.

Statele Unite au furnizat 63,2% din gazele naturale lichefiate importate de UE în trimestrul al doilea. Pentru gazele livrate prin conducte, Norvegia a fost principalul furnizor, cu 51,2%. Cifrele conturează miza economică a securității energetice europene: disponibilitatea resurselor contează, dar la fel de mult contează prețul la care pot fi cumpărate.