Firmele mici, afectate de întârzierile la plata concediilor medicale. Soluţie pentru ieşirea din blocaj
16 Martie 2026
Bugetul României pentru 2026 este construit pe trei piloni: responsabilitate, echilibru şi dezvoltare, a declarat, luni, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, la Comisiile de Buget - Finanţe din Parlament.
"Pilonii fundamentali pe care ne construim bugetul anului 2026 au o mare legătură cu acest mesaj. Este vorba de responsabilitate faţă de angajamentele asumate de România, fie că e vorba de relaţia cu finanţatorii internaţionali, relaţia cu Comisia Europeană, cu OCDE, fie că e vorba de angajamentele luate prin buget, toate aceste lucruri sunt extrem de importante şi le-am luat în calcul la elaborarea bugetului de anul 2026. Un al doilea cuvânt cheie pentru bugetul anului 2026 îl reprezintă echilibru.
Echilibru între rigoarea fiscală, disciplina fiscală de care avem nevoie în continuare pentru a reuşi să facem consolidarea, aşa cum ne-am asumat, şi nevoia de investiţii sau protecţia socială, grija pe care o arătăm categoriilor vulnerabile, care este prinsă în acelaşi proiect de buget în anul 2026. Şi, nu în ultimul rând, poate cel mai important, este vorba de cuvântul dezvoltare. Dezvoltare pentru că în bugetul anului 2026 am asigurat un spaţiu de investiţii foarte important, vorbind de aproape 164 de miliarde de lei. Este un spaţiu generos care, în primul rând, acoperă nevoia de finanţare şi nevoia de finalizare a proiectelor din PNRR. Aşadar, bugetul României pe 2026 - cele trei cuvinte cheie: responsabilitate, echilibru, dezvoltare", a spus Alexandru Nazare.
Nazare: "Buget realist"
El a menţionat că, din punctul său de vedere, cel mai importat lucru este că bugetul pentru acest an este unul realist, corect, care ia în calcul nevoile fundamentale pe care le are România de acoperit.
"În anii trecuţi n-am avut o cheltuială cu dobânda care să crească cu 10 miliarde, cum a crescut în acest an. Cheltuielile cu dobânzile cresc din ce în ce mai rapid. Este o nevoie fundamentală să stabilizăm costurile, pentru stabilizarea datoriei publice. De asemenea, poate ca în niciun an, avem de acoperit cheltuieli legate de finalizarea proiectelor din PNRR. Acestea reprezintă aproape 110 miliarde din totalul investiţiilor. Sunt mult peste ceea ce a fost anul trecut. Era obligatoriu să acoperim aceste cheltuieli.
Avem cheltuieli inclusiv pentru apărare, avem un program SAFE care e aprobat şi care trebuie acoperit pentru a continua programele din SAFE. Şi toate aceste lucruri le-am acoperit, le-am integrat în acest buget, în aşa fel încât să reuşim să scădem şi deficitul de la 7,6% cash, cât a fost anul trecut, la un 6,2 cash în anul 2026. Este o reducere importantă. Şi, din punctul meu de vedere, execuţia bugetului pe anul 2026 ne readuce în traiectoria în care ar fi trebuit să fim, în traiectoria asumată faţă de Comisia Europeană şi ne repune pe un drum corect, un drum normal, un drum de responsabilitate în care să putem spera, bineînţeles, că până în anul 2029 putem să scăpăm de procedura de deficit excesiv". a precizat ministrul Finanţelor.
Bugetul pe 2026, în cifre
Potrivit acestuia, bugetul este construit pe o creştere economică prognozată de 1% şi o inflaţie medie de aproximativ 6,5%.
"Câştigul salarial mediu net se majorează cu 5,5% şi include majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026. De asemenea, cheltuielile destinate investiţiilor, am vorbit de aceste cheltuieli ca şi sumă nominală, ele depăşesc pragul de 8% din PIB în bugetul anului 2026, mult peste media europeană, acesta este spaţiul de investiţii pe care l-am asigurat. PIB-ul nominal este de 2.045 de miliarde lei (...), inflaţia medie 6,5%, deficitul bugetar cash 6,25%, şi datoria publică prognozată pentru anul 2026 este de 61,8%, iar dobânzile se apropie de aproximativ 60 de miliarde, în creştere cu 10 miliarde faţă de anul trecut, datorită angajamentelor şi datorită împrumuturilor luate în trecut.
Am vrut neapărat să includ în prezentare şi un slide în privinţa evoluţiei dobânzilor. Din mai anul trecut până în ianuarie acest an am reuşit să scădem dobânzile pe mai toate maturităţile. Ele au scăzut cu aproape 2% până în data de 27 februarie 2026, la începutul conflictului din Orientul Mijlociu", a explicat Alexandru Nazare.