Avertisment despre gazele din Marea Neagră: România riscă să exporte ieftin și să importe scump

Avertismentul vine de la Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), care susține că România riscă să ajungă într-o situație paradoxală: să exporte gaze din Marea Neagră și, în același timp, să cumpere gaze scumpe din import, iar costurile să ajungă în final la consumatorii români.

Neptun Deep începe producția într-un moment-cheie pentru Europa

Prima producție de gaze din Neptun Deep este preconizată pentru prima jumătate a anului 2027. Momentul coincide cu retragerea gazului rusesc de pe piața Uniunii Europene.

De la 1 ianuarie 2027, UE închide accesul gazelor naturale lichefiate (GNL) rusești, iar de la 30 septembrie 2027 urmează eliminarea gazelor rusești transportate prin conducte. În anumite condiții legate de nivelul stocurilor, termenul pentru gazele prin conducte poate ajunge la 1 noiembrie.

Astfel, exact în perioada în care Europa caută surse alternative de gaze, România urmează să înceapă producția din Neptun Deep.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, această suprapunere reprezintă o oportunitate rară pentru România.

"România riscă să rămână cu rolul cel mai prost: furnizor de gaze din Marea Neagră ieftine la export, cumpărător de gaze scumpe din import şi colector de bani aproape exclusiv din facturile propriilor cetăţeni. Alţii îşi construiesc poziţii regionale. Noi ne felicităm că am mai semnat ceva şi am mai alimentat bugetul", scrie specialistul în energie.

România putea deveni un jucător regional

Chisăliță consideră că România putea pregăti din timp o strategie pentru sud-estul Europei, care să includă producția proprie din Marea Neagră, gaze naturale lichefiate din Statele Unite, acces la terminale, infrastructură de transport și capacități de înmagazinare.

În această strategie ar fi trebuit să intre și contracte cu clienți din regiune.

"Să cumperi gaze este uşor. Să construieşti o piaţă pentru ele cere competenţă. Să transformi această piaţă în influenţă regională cere oameni de stat. Un portofoliu de GNL american are sens dacă permite României să deservească pieţe externe, să ofere flexibilitate şi să câştige dintr-o activitate competitivă. Dacă gazul este cumpărat fără clienţi, fără capacităţi de transport asigurate şi fără o evaluare serioasă a costului până la destinaţie, avem o obligaţie de plată în căutarea unui cumpărător", mai explică Dumitru Chisăliță.

Analistul susține că, în lipsa unei strategii comerciale clare, consumatorul român poate ajunge să suporte costurile unor decizii luate de companiile statului.

"Iar cumpărătorul cel mai comod rămâne românul. El nu participă la negocieri, nu vede toate condiţiile contractuale şi află rezultatul când deschide factura. De aici începe găinăria, entităţile statului român doreau să aducă gaz scump (furnizorul român fiind doar scos ţap în locul adevăraţilor vinovaţi), să îl punem într-un portofoliu cu gaz românesc şi prezentăm combinaţia drept mare succes energetic. Dar gazul românesc nu spală costul unei achiziţii proaste. Costul rămâne şi trebuie suportat de cineva. De cine? De populaţie, care ajunge să finanţeze experimentul comercial al celor care au semnat", scrie președintele AEI.

"Securitatea energetică" nu poate justifica orice decizie

Dumitru Chisăliță critică și folosirea securității energetice ca argument pentru achiziții ale căror costuri și beneficii nu sunt explicate public.

"Securitatea energetică trebuie demonstrată prin necesar, alternative, infrastructură şi costuri. Folosită ca formulă solemnă care închide orice discuţie, ea devine paravan pentru decizii slabe", arată analistul.

În opinia sa, aceeași logică trebuie aplicată și în cazul preempțiunii statului asupra gazelor din Marea Neagră, aprobată prin Legea 171/2026.

Chisăliță critică preempțiunea statului asupra gazelor din Marea Neagră. Specialistul cere explicații clare despre scopul acestei intervenții și despre modul în care va fi finanțată.

"Pentru ce cumpărăm? Pentru rezerva strategică? Pentru industrie? Pentru echilibrarea pieţei? La ce preţ, în ce volume şi cu ce bani? O lege votată în Parlament, a contribuit la dublarea preţului gazelor marfă în România! Dacă aceste răspunsuri lipsesc, statul transmite incertitudine într-o piaţă care taxează incertitudinea", susține specialistul.

Chisăliță avertizează că o măsură prezentată drept protecție pentru consumatori poate ajunge să aibă efectul opus.

"Efectul concret trebuie măsurat, dar mecanismul de risc este clar, o intervenţie prezentată ca protecţie poate ajunge să coste chiar consumatorul pe care pretinde că îl apără. Nu este suficient să scrii "interes naţional" într-o lege. Trebuie să arăţi cine beneficiază, cine plăteşte şi ce problemă rezolvi", mai notează Dumitru Chisăliță.

Gazele din Marea Neagră pot susține industria românească

În analiza sa, președintele AEI susține că România nu ar trebui să privească gazele din Neptun Deep doar ca pe o sursă de venit pentru buget.

Resursa ar putea susține industria, locurile de muncă și exporturile cu valoare adăugată.

"Nimeni nu ni le va oferi din recunoştinţă. Dacă ne prezentăm doar cu disponibilitatea de a vinde, vom obţine preţul negociat pentru marfă. Dacă venim cu o strategie regională credibilă, putem negocia şi locul României în acea strategie. Contractele pe termen lung trebuie să fie rentabile şi să respecte regulile pieţei. Tocmai de aceea, statul trebuie să îşi facă partea, infrastructură, diplomaţie, predictibilitate şi dezvoltarea industriei", menționează Chisăliță.

El atrage atenția că firmele nu pot înlocui o politică energetică națională.

"Un dividend încasat astăzi nu justifică ratarea unei oportunităţi pentru următorii zece ani. Gazele pot aduce venituri din vânzare, dar pot susţine şi producţie industrială, locuri de muncă şi exporturi cu valoare adăugată. Un guvern competent urmăreşte toate aceste rezultate şi explică alegerile făcute", adaugă specialistul în energie.

"Românii au dreptul să ceară socoteală înainte să li se ceară bani"

Dumitru Chisăliță consideră că statul trebuie să explice public ce urmărește prin contractele și achizițiile de gaze și cine își asumă riscurile.

"Românii au dreptul să ceară socoteală înainte să li se ceară bani. Au dreptul să ştie de ce se cumpără gaze, cui vor fi vândute, ce risc îşi asumă companiile statului şi ce câştigă ţara", explică specialistul.

În opinia sa, România are acum două avantaje importante: o resursă proprie de gaze în Marea Neagră și o piață europeană care trebuie să înlocuiască gazul rusesc. Problema este dacă țara va folosi această conjunctură pentru a-și consolida poziția economică în regiune.

"Marea Neagră ne oferă o resursă. Retragerea gazului rusesc ne oferă o piaţă. Valorificarea lor cere competenţă şi ambiţie.

Dacă din această întâlnire istorică rezultă doar afaceri slabe şi facturi mai mari, avem un eşec de guvernare şi administrare plătit de românul de rând. Europa îşi schimbă harta energetică, iar România îşi trimite cetăţenii în sărăcie", conchide Dumitru Chisăliţă.