DCBusiness Burse-Fonduri Mutuale Aurul murdar inundă piața. Cine spală aurul provenit din mine ilegale

Aurul murdar inundă piața. Cine spală aurul provenit din mine ilegale

Creșterea spectaculoasă a prețului aurului în ultimii ani a alimentat nu doar piețele financiare, ci și o economie subterană violentă, controlată de rețele criminale internaționale.

Din Africa de Sud până în inima Amazonului și până la Sudan, bande înarmate, carteluri de droguri și grupuri paramilitare transformă exploatarea ilegală a aurului într-o industrie globală de zeci de miliarde de dolari.

Războaie subterane în minele abandonate din Africa de Sud

La Stilfontein, un orășel sud-african înconjurat de galerii miniere părăsite, localnicii au început să observe mașini pline cu arme și străini înarmați care dispar după câteva zile. Aceștia vin pentru a controla mineritul clandestin, unde mii de muncitori săraci, majoritatea imigranți, sapă în condiții periculoase. „Se duc adevărate mini-războaie sub pământ”, explică Louis Nel, consultant de securitate. Bandele folosesc arme de foc și dispozitive explozive improvizate pentru a-și disputa controlul.

Aurul, mai profitabil decât drogurile

Organizații internaționale estimează că profiturile generate de aurul ilegal au depășit traficul de droguri. Potrivit The Sentry, o rețea care investighează conflictele armate, aurul este „noua monedă” a criminalității globale. Raportul SwissAid arată că, doar în 2022, 435 de tone de aur — în valoare de 31 miliarde de dolari — au fost scoase ilegal din Africa, dublu față de acum un deceniu.

Amazonul, paradisul narco-minerilor

În Brazilia, regiunea Itaituba a devenit centrul spălării de aur. Garimpo, mineritul sălbatic practicat în pădure, este astăzi dominat de carteluri precum Primeiro Comando do Capital sau Comando Vermelho, care au trecut de la cocaină la aur. „Infrastructura folosită pentru droguri este acum aplicată exploatărilor miniere: avioane ușoare, piste clandestine, logistică sofisticată”, avertizează poliția federală. Procurorii spun că garimpo-urile sunt tot mai bine înarmate, inclusiv cu mitraliere și AK-47.

Columbia și Peru, teritorii ale clanurilor armate

În Columbia, Clan del Golfo taxează minerii locali, dar și-a extins influența asupra exploatărilor industriale, confiscând tuneluri și utilaje. „Toată lumea plătește, de la mineri până la vânzătorii de empanadas”, spune un localnic. În Peru, 39 de muncitori au fost uciși în atacuri ale bandelor care au jefuit direct mina Poderosa.

Citește și: Băncile centrale cumpără aur ca-n vreme de război! Se pregătește o nouă criză?

Impact devastator asupra comunităților indigene

Pentru triburile din Amazon, febra aurului aduce boală și distrugere. La Sawré Muybu, liderii Munduruku spun că mercurul a contaminat râurile, animalele au dispărut, iar malaria s-a răspândit. „Garimpo nu doar murdărește râurile, ci hrănește crima organizată”, subliniază activista Alessandra Korap.

Sudan: aurul care alimentează războiul civil

În Sudan, aurul a devenit sursa principală de finanțare pentru grupările paramilitare implicate în războiul civil, acuzate de crime de război și genocid. ONU arată că Rapid Support Forces și-au finanțat achizițiile de armament sofisticat din aurul extras ilegal, o parte ajungând în Emiratele Arabe Unite.

Emiratele Arabe Unite, „mașina de spălat” a aurului ilegal

Dubaiul este unul dintre cele mai mari huburi comerciale pentru aur și, potrivit criticilor, un punct cheie de „albire” a metalului prețios. „E o adevărată mașină de spălat”, spune Marc Ummel de la SwissAid. Chiar dacă autoritățile susțin că au înăsprit controalele, comercianții din souk admit că aurul cumpărat nu are trasabilitate.

Eforturi guvernamentale și limite evidente

Administrația Lula din Brazilia a lansat o campanie împotriva mineritului ilegal, iar Curtea Supremă a eliminat prezumția de „bună credință” a cumpărătorilor. Exporturile declarate de aur au scăzut cu 40% în 2023, însă dimensiunea Amazonului și corupția locală fac ca bandele să se regrupeze rapid.

Un fenomen global imposibil de ignorat

Consiliul Mondial al Aurului avertizează că amploarea fluxurilor de aur ilegal este „fără precedent”. Din minele abandonate din Africa de Sud, până în junglele Amazonului și conflictele din Sudan, noua febră a aurului amenință să devină una dintre cele mai mari crize economice, sociale și ecologice ale prezentului.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Burse-Fonduri Mutuale Vezi toate articolele