Adrian Mitroi a explicat cum și-a pierdut România ”cel mai bun prieten”

România nu se confruntă doar cu riscul unei stagflații, ci cu o corecție economică deja vizibilă, pe care și-a construit-o singură prin ani de politici prociclice și prin lipsa unor rezerve în perioadele bune. Avertismentul vine de la Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la Academia de Studii Economice, în cadrul emisiunii „Totul despre bani”, de la DCBusiness.

Economistul a explicat că datele recente confirmă o realitate dură: România nu mai are creșterea economică pe care s-a bazat în ultimii ani pentru a-și susține imaginea în fața piețelor, pentru a atrage finanțare și pentru a menține încrederea investitorilor. În schimb, economia stagnează, inflația persistă, iar spațiul de manevră al statului este tot mai redus.

„Noi știam deja, foloseam termenul ăsta, dar am avut confirmările date de INS”, a spus Adrian Mitroi, referindu-se la discuția despre stagflație. El a arătat că, trimestru pe trimestru, economia nu mai indică o scădere, ci o evoluție plată, însă raportat an la an există o contracție economică.

De ce spune Mitroi că este „mai mult decât stagflație”

Adrian Mitroi consideră că termenul de stagflație este util pentru public, dar poate fi prea simplist pentru a descrie situația actuală. În opinia sa, România trece printr-o combinație dificilă: stagnare economică, posibilă corecție și inflație.

„E mai mult decât stagflație. Ăsta e un termen destul de simplist, așa, staționare economică, cam cum suntem acum, dacă nu și corecție economică, și cu inflație”, a explicat economistul.

Problema majoră este că România era obișnuită cu o altă formulă economică: creștere economică însoțită de inflație. Prețurile creșteau, dar economia avea avans, consumul susținea produsul intern brut, salariile urcau, iar statul putea să se finanțeze mai ușor. Acum, această relație s-a rupt.

„De obicei avem creștere economică și avem și inflație. Veneau la pachet. Acum nu mai avem creștere economică”, a spus Mitroi.

Creșterea economică, „cel mai bun prieten” pierdut al României

Profesorul de finanțe comportamentale a subliniat că avansul economiei era unul dintre cele mai importante argumente ale României în relația cu piețele financiare. Creșterea economică ajuta țara să se prezinte mai bine în fața investitorilor, să se împrumute mai ușor, să mențină stabilitatea cursului și să susțină creditarea.

„Cel mai bun prieten al nostru, care ne dădea tracțiunea indicatorilor economici cu care vindeam România peste tot, dar și la finanțare, și la curs, și la creditare, era creșterea economică”, a spus Mitroi.

În lipsa acestui motor, economia devine mult mai vulnerabilă. Statul trebuie să reducă deficitul, dar o face într-un moment prost, când creșterea economică nu mai ajută, inflația persistă, iar piețele externe sunt tensionate. Exact această combinație face ca ajustarea să fie mai dureroasă pentru populație și pentru mediul de afaceri.

„Noi suntem deja în recesiune”

Întrebat cât de aproape este România de scenariul unei recesiuni, Adrian Mitroi a fost tranșant: „Noi suntem deja în recesiune”.

Economistul a explicat însă că termenul de recesiune este folosit adesea superficial, mai ales în logica piețelor de capital, unde se vorbește de două trimestre de scădere economică. Din punctul său de vedere, mai importantă este natura fenomenului: dacă vorbim despre o corecție temporară sau despre una mai profundă, alimentată de probleme interne.

În cazul României, Mitroi consideră că recesiunea sau corecția economică are rădăcini interne. El susține că aceasta a fost „fabricată” prin decizii economice neinspirate, luate în anii în care economia mergea mai bine.

„Noi avem o recesiune pe care ne-am fabricat-o noi în toți anii aceștia de politici economice mai puțin înțelepte, eminamente prociclice”, a declarat Adrian Mitroi.

România nu și-a făcut rezerve când economia mergea bine

Explicația economistului pornește de la o imagine simplă: statul ar fi trebuit să pună bani deoparte în perioadele bune, pentru a avea resurse în perioadele dificile. În schimb, România a făcut exact invers.

Mitroi a folosit o comparație populară pentru a descrie această lipsă de prudență: „Ne-am făcut vara, în loc să ne fi făcut vara sanie, ne-am făcut car și iarna. Deci am făcut exact ce nu trebuia să facă omul gospodar”.

În termeni economici, mesajul este că statul a cheltuit mult în perioade de creștere, fără să creeze suficiente rezerve. Acum, când economia încetinește, inflația apasă pe venituri, iar deficitul trebuie redus, România nu mai are spațiu fiscal pentru măsuri de sprijin consistente.

Aceasta este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale momentului: statul trebuie să facă ajustări exact când populația și companiile au nevoie de predictibilitate, sprijin și investiții.

Promisiunile politice vor fi testate de piețele financiare

Adrian Mitroi avertizează că orice guvern va veni va fi obligat să găsească bani reali, nu doar să facă promisiuni. Iar acești bani vor trebui obținuți de pe piețele financiare, care se uită la productivitate, costuri, deficit, datorie publică și credibilitatea politicilor economice.

„Să nu vă lăsați amăgiți de promisiunile lor, pentru că vor trebui să scoată banii și nu sunt banii lor personali”, a spus economistul.

Mesajul este important într-un moment în care discuțiile despre măsuri fiscale, salarii, pensii și deficit domină agenda publică. Orice decizie bugetară are un cost, iar acest cost se vede în dobânzi, în datorie publică, în curs și, în cele din urmă, în presiunea pusă pe populație și pe economie.

În viziunea lui Adrian Mitroi, România intră într-o perioadă în care nu mai poate merge pe inerție. Fără creștere economică, fără rezerve și fără o politică economică limpede, ajustarea devine inevitabilă, iar nota de plată se mută spre contribuabili, firme și consumatori.