AI schimbă lumea, dar România pare că nu înțelege ce urmează

 Inteligenţa artificială a democratizat accesul la expertiză, iar discuţia actuală nu mai este despre AI ca infrastructură tehnologică, ci despre cine va decide în viitorul apropiat, a declarat Andreea Paul, preşedintele INACO, la un eveniment de specialitate.

"Nu există inteligenţă artificială fără inteligenţă umană. Dacă internetul a democratizat accesul la informaţie, inteligenţa artificială a democratizat accesul la expertiză. Astăzi suntem în această strânsă fereastră de oportunitate în care discuţia în mediul politic, academic, economic, high-tech nu mai este despre AI ca infrastructură tehnologică sau de software, sau de aplicaţii, sau de automatizări şi optimizări de procese şi servicii, ci este despre cine va decide în viitorul foarte apropiat. Pentru că decizia se schimbă ca şi centru de putere strategică. Şi, ca să simplific o realitate foarte complexă, noi vom avea doi poli de putere majori: China şi Statele Unite ale Americii, care sunt într-o competiţie feroce pentru supremaţia în AI. Uniunea Europeană se străduieşte să supravieţuiască prin reglementare şi prin etică, dar nu deţine capacitatea şi forţa nici umană, nici tehnologică, nici decizională de a imprima serios direcţia încă din etapa de construcţie a acestor capacităţi decizionale bazate pe AI. Şi se trece foarte repede de la AGI la ASI, la inteligenţa artificială sau, mai bine spus, la super-inteligenţa artificială. Şi atunci simplific discuţia şi mai mult, pentru că vorbim despre oameni şi decizie. Noi avem senzaţia că luăm foarte multe decizii, cum alegem cravata, ce punem în bagajul copilului care pleacă în cantonament. Bag şi ChatGPT-ul, să ştiţi, ca să fac checklist-ul, să nu uit ceva, şi mă ajută, dar să ştiţi că îl mai completăm şi noi. Iată rolul omului", a spus Andreea Paul, la Forumul Decizia - The Decision Layer, organizat de Oxygen Events.

Ea a afirmat că oamenii iau decizii în trei domenii: strategia, oamenii şi crizele.

În opinia sa, crizele apar fie din erori strategice, fie din alegeri greşite privind oamenii, cu care se construiesc proiecte şi instituţii, dar pot exista şi crize externe asupra cărora nu există control direct, precum războaiele, crizele energetice sau cele financiare.

"Sunt crize externe asupra cărora nu avem niciun impact, niciun rol decizional. Cum este războiul din Ucraina sau o criză energetică globală, ori o criză financiară. Dar, la nivelul crizelor, indiferent de natura lor, este foarte important ce fel de ţară, companie sau persoană rămâne după materializarea unei crize. Am avut criza financiară din 2008-2011. Cu deficitele, ţineţi minte? 9,4% din PIB. Cât avem astăzi? Sau ieri, când am început acest pachet de măsuri de austeritate? Idem. La 10 ani diferenţă, n-am învăţat nimic. Am avut criza Colectiv. Am avut crize de comunicare. Orice fel de crize vezi, luând în calcul experienţa ultimelor trei decenii, observi că nu prea ne-am străduit să lăsăm o altfel de ţară, mai bine aşezată. Şi atunci e foarte important să vedem ce au făcut grecii, portughezii, care au reuşit nu doar să aibă bugete echilibrate, plecând de la deficite absolut halucinante acum 10 ani, ci şi să diminueze la jumătate rata abandonului şcolar, să aibă competenţe digitale peste nivelul celor pe care le avem noi în România. Şi atunci ajungem la nivel personal", a explicat Andreea Paul.

La rândul său, Sorin Faur, fondator şi CEO al Academia de HR, a afirmat că există posibilitatea ca AI-ul să distrugă locuri de muncă înainte să creeze altele şi să existe un deficit între cele două etape.

"Adică, până când acele noi locuri de muncă, pe care în momentul acesta nici nu ştim să le numim foarte bine, vor fi create real, în economia reală, nu pe hârtie, nu în planuri, nu în romane SF, foarte mulţi oameni, milioane de oameni, vor avea de suferit. Nu numai că nu vor avea locuri de muncă, dar nu vor avea capacitatea şi pregătirea să facă faţă conversiei către acele locuri de muncă atât de repede", a afirmat Sorin Faur.

Fostul ministru al Digitalizării, Sebastian Burduja, a vorbit despre experienţa sa la minister, menţionând că administraţia din România este nepregătită.

"La Ministerul Digitalizării ne-am străduit foarte mult să facem un comitet român al inteligenţei artificiale. Nu ştia nimeni de unde să apuce subiectul şi mă refer la anul de graţie 2022-2023. Deci, relativ recent. Mai mult, îmi amintesc că atunci foarte mulţi oameni în România nu spuneau AI, spuneau IA. N-a mai folosit nimeni IA în panelul de astăzi. Deci începem să avem un limbaj comun şi să ne rafinăm anumite concepte. Şi o concluzie a experienţei de atunci este că administraţia din România e total nepregătită. Total nepregătită pentru acest instrument. Nu îl înţelege, nu ştie cum să-l folosească, se teme de el. Gândiţi-vă ce ar însemna pentru un minister să folosească AI ca să proceseze proiecte europene, măcar la nivel preliminar. Câţi funcţionari ar pleca acasă. Am făcut şi nişte prototipuri la Ministerul Energiei, dar aici se mai pune o întrebare: are România o soluţie proprie prin care să poată folosi inteligenţa artificială pentru astfel de lucruri? Pentru documente oarecum sensibile? Că nu poţi să te duci în ChatGPT sau în cloud şi să încarci fişe de proiect şi dosare de proiect. Mă rog, poţi. Şi înţeleg că unii funcţionari o fac deja, ceea ce este total ilegal. Deci avem nevoie şi de o infrastructură proprie, suverană, că tot e un termen la modă, dar se aplică, prin care să putem lansa astfel de instrumente în administraţia publică, iar rezultatele vor fi pe măsură", a spus Sebastian Burduja.

În opinia sa, soluţia pentru România este să adopte ultima tehnologie pentru a recupera distanţa.