În urma acestei decizii, Slovacia se alătură altor state membre UE care au plafonat preţurile electricităţii, care anul acesta au crescut semnificativ, în urma majorării costurilor cu gazele naturale, după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Taxa suplimentară se va aplica la veniturile generate pe lângă plafonul stabilit de Guvern, între 50 şi 250 euro per MWh.

De asemenea, Executivul de la Bratislava va stabili ce plafon va aplica diverselor tipuri de centrale electrice. O excepţie se va aplica surselor de electricitate cu o capacitate instalată sub 0,9 MWh, sau celor alimentate cu biomasă, conform legislaţiei.

În plus, autorităţile vor să impună taxe speciale companiilor care operează gazoducte, precum şi producătorilor de ţiţei, gaze şi cărbune. Respectivele proiecte de lege încă se află în dezbaterea Parlamentul Slovaciei.

În septembrie, statele membre ale Uniunii Europene au convenit impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energiei.

Miniştrii Energiei din UE s-au întâlnit la Bruxelles, unde au aprobat măsurile propuse pentru a ţine sub control creşterea preţurilor la energie, care alimentează nivelul record al inflaţiei şi ameninţă să provoace recesiune.

Pachetul include o taxă pe profiturile excepţionale ale firmelor din domeniul combustibililor fosili, care se va aplica în 2022 şi în 2023, şi o altă taxă pe veniturile excesive obţinute de pe urma creşterii preţului electricităţii de către producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine. 

Citește și Austria anunţă că nu se va opune intrării Croaţiei în Schengen

Cancelarul austriac Karl Nehammer a afirmat marţi, înainte cu o zi de vizita sa la Zagreb, că Austria nu se va opune aderării Croaţiei la Spaţiul Schengen, transmite agenţia de presă HINA.

''Nu simţim aproape deloc presiunea migranţilor dinspre Croaţia către nord. Întrucât Croaţia îndeplineşte într-o manieră exemplară cerinţele de protecţie a frontierei, nu văd vreo problemă acolo. Ţările sunt votate în mod individual'', a spus Nehammer într-un interviu marţi, potrivit cotidianului austriac Kleine Zeitung.

Publicaţia adaugă că, altfel spus, acest lucru înseamnă că ameninţarea cu veto este orientată spre Bulgaria şi România.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a provocat îngrijorare în Croaţia după ce a declarat că este împotriva extinderii Spaţiului Schengen prin includerea Croaţiei, a Bulgariei şi a României.

Karner s-a pronunţat de mai multe ori împotriva lărgirii Spaţiului Schengen, despre care susţine că nu funcţionează, aşa cum se poate vedea - în opinia sa - din numărul crescut de solicitanţi de azil existent în Austria.

Citește și Zăcământ important de petrol, descoperit în Ungaria

Compania a precizat că a descoperit câmpul petrolifer la Vecses, un oraş situat aproape de capitala Budapesta, într-o zonă unde MOL a efectuat foraje exploratorii începând din luna iulie.

Noul zăcământ ar urma să demareze producţia cu 600 de barili pe zi, urmând ca ulterior producţia să crească până la 700-1.000 de barili pe zi, ceea ce ar majora producţia de petrol a MOL Hungary cu aproximativ 10% iar cea a Ungariei cu 5%.

"Fiecare picătură de petrol extrasă din Ungaria contribuie la reducerea dependenţei energetice a ţării şi, de aceea, noua descoperire este o veste bună", a declarat directorul general al grupului MOL, Zsolt Hernadi. Citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.