Dolarul american s-a menținut pe un trend ascendent față de principalele valute miercuri dimineață, susținut de cererea pentru active de refugiu, pe măsură ce escaladarea conflictului dintre Israel și Iran sporește neliniștea investitorilor, chiar înainte de o decizie importantă a Rezervei Federale privind rata dobânzii.

Israelul a intensificat atacurile asupra Iranului în ultimele șase zile, cu scopul declarat de a opri programul nuclear al Teheranului și de a încuraja o schimbare de regim în republica islamică.

În același timp, armata SUA își consolidează prezența în regiune, potrivit Reuters, ceea ce alimentează speculațiile privind o posibilă intervenție americană – un scenariu de care investitorii se tem, dat fiind impactul potențial asupra unei regiuni strategice pentru energie, lanțuri de aprovizionare și infrastructură.

Pe acest fundal tensionat, dolarul a beneficiat de o revenire în postura de activ de refugiu, câștigând aproximativ 1% față de yenul japonez, francul elvețian și euro de joi până miercuri – o corecție după pierderile semnificative din prima parte a anului.

Moneda americană pierduse anterior peste 8%, afectată de scăderea încrederii în economia SUA, în special din cauza politicilor comerciale imprevizibile.

„Dolarul rămâne un refugiu sigur, datorită lichidității și adâncimii pieței. Este adevărat că unele forțe structurale diluează acest rol, dar nu îl elimină complet,” a declarat Rodrigo Catril, strateg valutar la National Australia Bank. „În scenarii de aversiune puternică la risc, dolarul va continua să atragă sprijin, deși poate nu în aceeași măsură ca în trecut.”

Miercuri, dolarul a urcat cu 0,1% față de yen, atingând un maxim al ultimei săptămâni – 145,21 yeni. În tranzacțiile din Asia, francul elvețian a rămas stabil la 0,816 dolari, iar euro a avansat ușor cu 0,1%, până la 1,149 dolari.

Un indice mai larg care urmărește evoluția dolarului față de un coș de șase valute majore a rămas aproape neschimbat, după o creștere de 0,6% în sesiunea anterioară.

Prețul petrolului a crescut și el, ajungând în jur de 75 de dolari barilul, o evoluție care pune presiune suplimentară pe euro și yen, având în vedere că atât UE, cât și Japonia sunt importatori net de țiței, spre deosebire de SUA, care sunt exportator net.

Următoarea mișcare a investitorilor este dictată de decizia de politică monetară a Rezervei Federale, programată tot miercuri. Deși se așteaptă ca Fed să mențină dobânda actuală, atenția se va concentra asupra tonului și estimărilor privind traiectoria economică și inflația.

Datele recente indică o încetinire a economiei americane, într-un context complicat de stilul imprevizibil al președintelui Donald Trump, iar creșterea prețului petrolului agravează dilema Fed.

„Pe termen scurt, Fed va transmite probabil un mesaj prudent. Va fi interesant de văzut cum interpretează noua prognoză economică, care ar putea indica o traiectorie de creștere mai lentă și o inflație mai persistentă,” a mai spus Catril.

Banca Japoniei a fost prima dintre marile bănci centrale care a anunțat o decizie în acest nou val de întâlniri globale – menținând dobânda neschimbată și relaxând ritmul de reducere a achizițiilor de obligațiuni pentru a calma volatilitatea de pe piața de titluri.

Sunt așteptate decizii similare și din partea băncilor centrale din Marea Britanie, Elveția, Norvegia și Suedia.

Pe fondul incertitudinii comerciale globale, Japonia a raportat în mai prima scădere a exporturilor din ultimele opt luni. Între timp, reuniunea G7 din Canada nu a adus progrese notabile privind tarifele comerciale, în contextul în care termenul-limită impus de Trump pentru impunerea de noi taxe – începutul lunii iulie – se apropie rapid.

Trump a declarat că Japonia adoptă o poziție „dură” în negocierile comerciale, iar Uniunea Europeană nu a oferit încă o propunere pe care să o considere „corectă”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.