Raport CE. Radiografie necruțătoare asupra economiei României

macroeconomie_64748200
Comisia a efectuat o analiză aprofundată pentru România și a publicat recent rezultatele acesteia.

Concluzia acesteia a fost că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, vulnerabilitățile se referă la conturile externe, legate de deficitele publice mari, în timp presiunile produse de supraîncălzirea economiei au crescut. 

Deficitul mare de cont curent s-a înrăutățit considerabil după recesiunea indusă de pandemie și face economia vulnerabilă la efectele externe șocurilor de finanțare. Continuarea deficitului mare de cont curent riscă să ducă la o scădere a NIIP (net international investment position) și mai mult în teritoriu negativ. 

Semnele de supraîncălzire sunt vizibile în mod clar, cu un indice de bază al inflației  neplăcut de ridicată, o creștere a salariilor care se situează cu mult în teritoriul cu două cifre și o rată relativ scăzută a șomajului. 

Se preconizează că indicatorii de competitivitate a costurilor se vor stabiliza, dar problemele structurale persistă. Cursul de schimb pare să se situeze peste nivelul sugerat de factorii fundamentali și rămâne puternic gestionat. Deficitul public a fost mare de câțiva ani și a reprezentat o mare parte din excesul de cerere și din deficitele externe ulterioare; chiar dacă se îmbunătățește, se preconizează că deficitul public va rămâne semnificativ în acest an și anul viitor. 

Reducerea deficitului public în 2022 a fost determinată în principal de creșterea marcată a PIB-ului nominal, care, la rândul său, se bazează în mare măsură pe supraîncălzirea cererii interne. 

Primele de risc și costurile împrumuturilor suverane sunt semnificativ mai mari decât în anii de dinaintea pandemiei. Având în vedere înăsprirea continuă a condițiilor de lichiditate la nivel mondial, va fi important să se inverseze tendințele actuale. 

Pe viitor, ajustarea fiscală ar trebui să fie calea preferată pentru a alinia cererea la ofertă și pentru a limita deficitele interne și externe. Punerea în aplicare integrală a reformelor fiscale și ale sistemului de pensii incluse în planul de redresare rapidă, precum și respectarea obiectivelor fiscale în cadrul procedurii de deficit excesiv ar contribui în mare măsură la limitarea dinamicii actuale.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close