Peste câţi ani ar mai putea lua în calcul România adoptarea euro

"S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condiţiile prin 2013, 2014, 2015. Atunci un prim-viceguvernator al Băncii Naţionale, a fost şi ministru de Finanţe... A fost şi o decizie politică, preşedintele Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj. Şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală.

Eu am trăit acest lucru, aşa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid care a venit. Şi aici trebuie să se liniştească dezbaterea, pentru că toţi au mers pe linia asta, să apese, mai mult sau mai puţin într-adevăr, pe stimularea fiscală, apropo, învăţaseră cu toţii ce e curba Laffer. Nu funcţionează oricând şi oricum. Funcţionează când ai impozite foarte mari, când ele sunt deja mici, nu mai produce niciun efect. Am făcut o digresiune. Şi din 2018 Banca Naţională n-a mai putut să colaboreze. A fost ultima şedinţă, dacă mi-aduc aminte, a fost la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Şi am renunţat şi noi la toate comitetele. Am avut 3 comitete, inclusiv unul tehnic, apropo de partea legată de numerar.

Cum se aduce numerarul în ţară, cum se distribuie numerarul euro. Deci eram avansaţi. Acum, dacă corecţia fiscală înseamnă 5 sau 7 ani, înseamnă că peste 5-7 ani mai discutăm", a spus Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Cristian Popa, preşedinte al Comisiei de numismatică din Banca Naţională a României şi membru al Consiliului de administraţie al băncii, a declarat, recent, pentru Agerpres, că România va dispune, până la sfârşitul acestui an, de întreaga dotare tehnologică necesară tipăririi bancnotelor euro.