Instanța acuză statul că a modificat Codul fiscal prin ordine. Facilitățile din construcții, acordate ilegal

cod-fiscal_96757000
Cod fiscal / Foto: Freepik
Curtea de Apel București acuză explicit autoritățile statului că au modificat, în mod ilegal, prevederi din Codul fiscal prin ordine și instrucțiuni administrative, într-o decizie cu impact major asupra facilităților fiscale acordate angajaților din sectorul construcțiilor. Instanța constată un exces de putere al administrației fiscale și stabilește că restrângerea facilităților nu a avut bază legală.

Statul, sancționat pentru „legiferare prin ordin”

În motivarea hotărârii, Curtea de Apel București arată că autoritățile fiscale au introdus condiții suplimentare față de cele prevăzute expres în Codul fiscal, folosind ordine ministeriale și instrucțiuni administrative. Potrivit instanței, astfel de acte nu pot modifica sau completa legea, iar practica echivalează cu o „legiferare prin ordin”, contrară principiilor constituționale și normelor de tehnică legislativă.

Judecătorii subliniază că facilitățile fiscale din construcții sunt reglementate clar prin Codul fiscal, iar orice restrângere a acestora trebuia realizată exclusiv prin lege, nu prin acte administrative inferioare ca rang.

Citește și: Avalanșă de obligații fiscale pe 26 ianuarie: zeci de declarații trebuie depuse la ANAF

Facilitățile din construcții, aplicate greșit

Decizia vizează modul în care autoritățile fiscale au interpretat condiția privind realizarea unei cifre de afaceri de minimum 80% din activități specifice construcțiilor. Instanța arată că administrația fiscală a aplicat criterii suplimentare, inexistente în Codul fiscal, ceea ce a dus la refuzul nejustificat al facilităților pentru anumite categorii de angajați, inclusiv în cazul detașărilor.

Potrivit Curții de Apel, aceste interpretări restrictive au generat obligații fiscale suplimentare pentru companii, fără temei legal, afectând predictibilitatea fiscală și încrederea contribuabililor.

„In dubio contra fiscum”

Un element-cheie al hotărârii este invocarea principiului „in dubio contra fiscum”, potrivit căruia orice neclaritate a normei fiscale trebuie interpretată în favoarea contribuabilului, nu a statului. Instanța reține că autoritățile fiscale au procedat invers, aplicând cea mai restrictivă interpretare posibilă, cu impact direct asupra costurilor salariale și asupra mediului de afaceri.

Judecătorii mai arată că practica autorităților a creat un climat de insecuritate juridică, în care regulile jocului fiscal au fost schimbate în timpul derulării raporturilor de muncă.

Impact bugetar și efecte în lanț

Hotărârea Curții de Apel București are implicații importante atât pentru bugetul de stat, cât și pentru sectorul construcțiilor. Pe de o parte, statul riscă să piardă litigii similare și să fie obligat la restituirea unor sume încasate nelegal. Pe de altă parte, companiile din construcții primesc o confirmare judiciară că facilitățile fiscale nu pot fi retrase sau limitate prin simple ordine administrative.

Decizia pune presiune pe Ministerul Finanțelor și pe Agenția Națională de Administrare Fiscală să revizuiască practicile administrative și să alinieze aplicarea facilităților fiscale strict la litera legii.

Semnal dur pentru administrația fiscală

Instanța transmite un semnal ferm că interpretările administrative nu pot substitui legea și că orice modificare a regimului fiscal trebuie să respecte procedura legislativă. Decizia este de natură să influențeze atât controalele fiscale în derulare, cât și viitoarele politici fiscale în domeniul facilităților salariale.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close