Banca Națională a României a publicat, marți, situația indicatorilor monetari pentru luna octombrie 2025. Datele arată o evoluție mixtă: masa monetară continuă să crească într-un ritm moderat, creditarea încetinește ușor față de lunile anterioare, iar depozitele populației și ale companiilor rămân pe trend ascendent, cu o dinamică semnificativ mai mare în cazul economisirii în valută.

Masa monetară M3 a crescut cu 0,7% față de septembrie, dar avansul real este redus de inflație

Soldul masei monetare în sens larg (M3) a ajuns la 758,3 miliarde lei la finalul lunii octombrie 2025, în creștere cu 0,7% față de septembrie (0,2% în termeni reali). Comparativ cu octombrie 2024, avansul este de 7,3%, însă în termeni reali masa monetară a scăzut cu 2,3%, potrivit calculelor bazate pe inflația comunicată de INS.

Componenta M1 – numerar și depozite overnight – a continuat să se tempereze, consemnând o scădere marginală de -0,1% față de septembrie, dar un avans de 8,9% față de anul anterior. Numerarul în circulație a crescut cu 0,2% lunar și cu 12,5% anual, semn al preferinței persistente pentru lichiditate ridicată.

În același timp, depozitele cu scadențe de până la doi ani, incluse în M2, au avansat cu 2% față de luna precedentă.

Citește și: BNR avertizează: Inflația lovește mai puternic decât se estima

Activele externe nete au crescut peste 3%, în timp ce activele interne nete s-au redus cu 2,3%

Structura masei monetare arată evoluții contrastante:

• Activele externe nete au crescut cu 3,5% față de septembrie și cu 12,3% anual, ajungând la 400,8 miliarde lei.

• Activele interne nete au scăzut cu 2,3% față de luna anterioară, dar rămân în teritoriu pozitiv anual (+2,1%).

Reducerea activelor interne nete reflectă în principal dinamica mai lentă a creditării și ajustările operate de instituțiile financiare monetare.

Creditul neguvernamental crește ușor: +0,3% lunar, +7,1% anual

Creditul neguvernamental total a ajuns la 445,5 miliarde lei, marcând o creștere lunară de 0,3% și una anuală de 7,1%.

Structura creditării arată o evoluție neuniformă:

Creditul în lei, care reprezintă 69% din total, a crescut cu doar 0,1% față de septembrie.

• Împrumuturile către populație au avansat cu 0,7% lunar și 11,1% anual.

• Creditarea companiilor a scăzut cu 0,8% lunar și cu 2,6% anual, indicând o cerere mai redusă de finanțare sau o prudență mai mare a băncilor.

Creditul în valută (31% din total) a crescut cu 0,9% lunar și 11,1% anual.

• Creditele în valută pentru firme au crescut puternic (+1,2% lunar, +15,3% anual), în timp ce împrumuturile în valută pentru populație continuă să scadă (-1,3% lunar, -14% anual).

Creditul guvernamental urcă cu 1% lunar și cu 14,2% anual

Soldul creditului guvernamental a crescut la 260,3 miliarde lei (+1% față de septembrie, +14,2% anual), pe fondul finanțărilor necesare acoperirii deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice.

Depozitele populației și companiilor cresc cu 0,8% lunar, impulsionate de economisirea în valută

Depozitele rezidenților neguvernamentali au ajuns la 639,6 miliarde lei:

Depozitele în lei au crescut cu 0,3% lunar și cu 2,1% anual.

• Gospodăriile au economisit mai mult (+0,8% lunar, +4,6% anual).

• Companiile au redus depozitele în lei cu 0,3% lunar (-1,3% anual).

Depozitele în valută au crescut cu 1,8% față de septembrie și cu 16,4% anual.

• Economisirile populației în valută au avansat cu 1,4% lunar și cu 17% anual.

• Depozitele firmelor în valută au crescut cu 2,6% lunar și cu 15% anual.

Tendința confirmă reorientarea parțială către economisirea în euro sau dolari, pe fondul diferențialelor de dobândă și al riscurilor percepute în economie.

BNR precizează că datele din prezentul comunicat sunt provizorii și pot suferi revizuiri. Indicatorii monetari aferenți lunii noiembrie 2025 vor fi publicați pe 29 decembrie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.