Independența energetică nu înseamnă zero importuri! Cum funcționează piața gazelor

dumitru-chisalita_35019700
Dumitru Chisăliță / Foto: Agerpres
România rămâne un jucător important pe piața europeană a gazelor, fiind un exportator net în 2025, conform datelor SNTGN Transgaz. Deși importurile de gaze continuă să existe în anumite perioade, acestea nu mai reprezintă o amenințare, așa cum se întâmpla în urmă cu un deceniu. Independența energetică nu înseamnă eliminarea completă a importurilor, ci un echilibru între producție, consum și schimburile comerciale cu alte state europene.

Independența în sectorul gazelor naturale a României nu înseamnă lipsa importului de gaze în unele zile, ci lipsa importului net de gaze, afirmă Dumitru Chisăliță

Trebuie să înțelegem că România este astăzi interconectată cu sistemele de transport al gazelor din mai multe țări și face parte dintr-o piață regională și europeană, caracterizată de tranzacții comerciale, tranzit și schimburi de gaze – importuri/exporturi – activități absolut normale. Importurile de gaze ale României nu mai trebuie să fie văzute ca un pericol, așa cum erau gazele din Federația Rusă în urmă cu 10-15 ani, adesea mult mai scumpe decât gazele din producția internă și caracterizate de riscul opririi aprovizionării atunci când apărea un conflict amonte de România (a se vedea cazurile din 2006 și 2009).

Importurile în anumite ore sau zile, urmate de exporturi în alte ore sau zile, sunt activități absolut normale pentru un sistem interconectat și o piață comună. Gradul de independență este determinat de indicatorul import net. Un import net zero arată un grad de independență al țării, chiar dacă există importuri efective de gaze în anumite perioade.

Pe baza datelor SNTGN TRANSGAZ SA, în anul 2024, cantitățile importate au fost aproximativ egale cu cele exportate (am importat 24.690.020,54 MWh și am exportat 24.564.671,65 MWh). În perioada 1 ianuarie 2025 - 9 februarie 2025, România a fost net exportatoare: am importat 3.247.789,80 MWh și am exportat 3.270.331,24 MWh, adică am exportat cu 22.544,45 MWh mai mult decât am importat.

Conform prognozelor privind consumul, producția internă, înmagazinarea, extracția din depozite, importurile și exporturile pentru perioada 11.02.2025 – 11.02.2026, România:

este un exportator net de gaze naturale. Fiind parte a Uniunii Energetice Europene, România desfășoară activități comerciale, ceea ce determină ca furnizorii să exporte gaze atunci când consumul intern este inferior surselor disponibile și să importe atunci când consumul depășește aceste surse. Faptul că există zile în care importăm și zile în care exportăm este absolut normal, indicatorul relevant fiind exportul/importul net. Așa cum reiese din această prognoză, România va fi un exportator net de gaze în perioada 11.02.2025 – 11.02.2026. Dacă în luna februarie 2025 România va fi un importator net, conform prognozelor, cu aproximativ 80 milioane mc, în luna martie 2025 va fi un exportator net, cu circa 20 milioane mc.

ținând cont de un declin natural de 5%, producția de gaze din România poate asigura umplerea depozitelor la un nivel de 3 miliarde mc și consumul de gaze din producția curentă.

Aplicarea unui management corect al exploatării gazelor și al depozitelor de înmagazinare, coroborată cu modificarea regulamentelor de funcționare a acestora, precum și un management eficient al operării sistemelor de transport și distribuție, pot asigura independența României în sectorul gazelor naturale – fără ca aceasta să însemne că nu intră nicio moleculă de gaz din import în România, așa cum se consideră în mod eronat.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close