Încolțit, președintele Putin a dat-o la întors. Ce i-a spus cancelarului Scholz

tanc-rus_93434500
O parte din trupele comasate de-a lungul graniței cu Ucraina au început să plece
A fost sunat de președinții Franței și SUA, ministrul său de Externe i-a arătat care este drumul de urmat în criza ucraineană, iar acum l-a primit, la Kremlin, pe cancelarul german, Olaf Scholz. Președintele Vladimir Putin este încolțit din toate părțile. 

Trei ore au durat discuțiile cu cancelarul german. Așezați la aceeași masă albă și extrem de lungă, Putin și Scholz au discutat despre ce se întâmplă și ce se poate face. Este adevărat, nu se știe cine a vorbit mai mult și cine mai puțin. Un lucru este însă cert: Germania este mult prea importantă pentru Rusia, pentru ca Putin să trateze vizita înaltului oaspete altfel decât cu respectul cuvenit. 

În acest context și la câteva ore după ce Ministerul Apărării al Rusiei a anunțat că trupele ruse aflate nu departe de granițele Ucrainei se vor retrage la locul lor de dislocare după încheierea exercițiilor militare, Putin l-a asigurat pe oaspetele său că Rusia nu vrea război şi doreşte să continue lucrul în comun cu Occidentul asupra securităţii europene şi pentru dezamorsarea crizei legate de Ucraina, dar a descris situaţia din estul separatist prorus al acestei ţări drept un genocid.

Citește și Rachetele rușilor care apără Marea Neagră. Se spune că distrug tot ce mișcă - VIDEO

Dorim noi război? Desigur că nu. De aceea am avansat propuneri pentru un proces de negociere, a lansat liderul de la Kremlin la conferinţă de presă comună cu cancelarul Scholz. Putin a confirmat retragerea parţială a trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina, dar a acuzat totodată Occidentul că nu a venit cu un răspuns constructiv la cererile Rusiei privind securitatea europeană şi că încearcă să-şi consolideze securitatea în detrimentul Rusiei. 

Moscova nu poate închide ochii la modul în care SUA şi NATO tratează principiul indivizibilităţii securităţii, a subliniat Putin. Principiul indivizibilităţii securităţii, adoptat la Istanbul în 1999, stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat. Moscova invocă acest postulat ca justificare pentru solicitarea ca NATO să excludă orice nouă extindere către Est, cu accent asupra Ucrainei şi Georgiei. Chestiunea aderării Ucrainei la NATO trebuie lămurită acum, a insistat Putin în declaraţia de la la conferinţa de presă cu Scholz.

”Suntem pregătiţi să mergem pe calea negocierii, a afirmat liderul de la Kremlin, subliniind că nu renunţă la cererile privind acordarea de garanții de securitate. El şi-a exprimat  nemulţumirea faţă de situaţia din cele două republici separatiste proruse din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, unde în opinia sa are loc un genocid şi a insistat ca acest conflict să fie soluţionat în cadrul procesului de pace prevăzut de acordurile de Minsk.

x close