Aurul, noul scut financiar al băncilor centrale

„Aurul rămâne un activ de încredere, iar cererea este susținută de o mișcare globală a băncilor centrale de a-și diversifica rezervele”, a declarat Alex Wolf, șeful global de strategie macro și venit fix la JP Morgan Private Bank.

Potrivit acestuia, „aurul reprezintă încă o pondere redusă din rezervele valutare ale multor economii emergente, însă trendul este clar: băncile centrale continuă să cumpere”.

Achizițiile masive ale instituțiilor financiare oficiale au fost principalul motor al raliului metalului prețios din ultimii doi ani. După ce în octombrie 2025 aurul a atins un record istoric de peste 4.380 dolari uncia, corecțiile recente nu au reușit să estompeze trendul ascendent – prețul este în continuare cu peste 50% mai mare față de începutul anului.

China, Turcia și Polonia conduc valul cumpărărilor

Conform datelor World Gold Council (WGC), băncile centrale au adăugat 634 de tone de aur în rezerve în primele nouă luni ale anului, un nivel inferior perioadelor similare din ultimii trei ani, dar totuși peste media pre-2022.
WGC estimează că achizițiile totale din 2025 vor ajunge între 750 și 900 de tone.

Printre principalii cumpărători se numără:

• China, care urmărește consolidarea independenței financiare față de dolarul american;

• Turcia și Kazahstan, care folosesc aurul pentru a stabiliza piețele interne și pentru a-și proteja rezervele;

• Polonia, care a crescut semnificativ ponderea metalului prețios în rezervele sale în ultimii doi ani.

Multe economii emergente, explică Wolf, înregistrează surplusuri bugetare și fluxuri mari de numerar care trebuie reinvestite. „O parte semnificativă rămâne în dolari, însă o proporție tot mai mare se îndreaptă către aur. Nu asistăm la o înlocuire a dolarului, ci la o creștere a ponderii aurului în mixul de rezerve”, a spus oficialul JP Morgan.

Citește și: Ce cantitate de aur are BNR în rezerve şi cât valorează acesta

O prognoză optimistă de pe Wall Street

Estimarea JP Morgan Private Bank este una dintre cele mai optimiste de pe Wall Street. Chiar și după o scădere de 6% față de recordul atins la final de octombrie, experții instituției cred că trendul pe termen mediu rămâne pozitiv, susținut de factori fundamentali.

Banca rivală Goldman Sachs estimează, la rândul ei, că aurul va atinge 4.900 dolari uncia până în ultimul trimestru din 2026, în timp ce JP Morgan anticipează depășirea netă a pragului de 5.000 dolari.

Wolf amintește și de creșterea interesului investitorilor privați pentru activele de refugiu: „Aurul reprezintă încă o parte mică din portofoliile globale. Chiar dacă doar o fracțiune din investitori își măresc expunerea la 5% din portofoliu, impactul asupra cererii va fi semnificativ și va genera o nouă creștere a prețului.”

Aurul, între teama de inflație și neîncrederea în monedele fiat

Analiștii observă că noul val de cumpărări nu mai are doar o componentă speculativă. Pe fondul incertitudinilor geopolitice, al presiunilor inflaționiste și al depreciării monedelor fiat, băncile centrale par să readucă aurul în centrul politicilor monetare.

În contextul în care tot mai multe economii emergente încearcă să își reducă dependența de piețele americane, aurul este perceput ca un activ strategic care asigură independență financiară și stabilitate în perioade de volatilitate valutară.

Perspective pentru piața globală

La un preț estimat între 5.200 și 5.300 dolari pe uncie, valoarea totală a pieței mondiale a aurului ar putea depăși 15.000 de miliarde de dolari până în 2026. În plus, dacă băncile centrale își mențin ritmul actual de cumpărare, cererea anuală ar putea depăși 1.000 de tone, un nivel fără precedent în ultimele două decenii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.