Florin Georgescu: România exportă CAPITAL prin sistemul bancar

Deşi România înregis­trea­ză deficite comer­cial şi valutar accen­tua­te, ceea ce deter­mi­nă o nevoie strin­gen­tă de importuri de capital de la ne­re­zidenţi sub forma investiţiilor străi­ne directe şi a împrumuturilor, în pre­zent, prin sistemul bancar, ţara noas­tră exportă capital, plasamentele ex­ter­ne ale băncilor fiind în creştere şi de­păşind 10% din total active, susţine Florin Georgescu, prim-viceguverna­tor al BNR.

Mugur Isărescu, despre bancnota 20 de lei: Acum avem toată structura euro în replică în lei

Vasilescu (BNR): Cu acest haos am ajuns să avem o creștere de 46% la electricitate și gaze

Suciu(BNR): Probabil vom avea o uşoară descreştere a presiunii inflaţioniste până când plafonarea va ieşi din joc

„Plasamentele externe ale ins­tituţiilor de credit au cres­cut accentuat (depăşind 10% din activele bancare în luna septembrie 2020). Valuta plasată de băn­ci­le româneşti în străi­nă­ta­te la randamente foar­te reduse se întoarce în scurt timp de la cor­po­raţiile financiare inter­naţionale (com­pa­niile-mamă) sub for­mă de împrumu­turi către statul ro­mân la dobânzi de 7-8 ori mai ridicate comparativ cu cele încasate de instituţiile de credit autoh­to­ne la «exportul» iniţial de va­lută, ceea ce încarcă în mod total ne­justificat, dar cu continui­tate în timp cheltuielile bugetare“, a explicat Florin Georgescu într-o pre­zentare realizată cu ocazia lansării căr­ţii „Capitalism şi capitalişti fără ca­pi­tal în România“.

Ce nu fac băncile

Practic, în loc să investească local, în­tr-o ţară ce are nevoie de investiţii stră­i­ne, băncile exportă capital, plasa­men­tele externe depăşind 10% din acti­vele bancare, adică peste 60 mld. lei (peste 12 mld. euro), conform da­te­lor din 2020.

Prim-viceguvernatorul BNR a mai amintit şi de obturarea arterelor circulaţiei creditului din cauza situaţiei dramatice a economiei reale (numai 9,2 mii dintre firme sunt bancabile) şi a o gravelor disparităţi sociale (47% dintre salariaţi obţineau sub 1.500 lei lunar în 2019, iar alţi 36% între 1.500 şi 2.600 lei, rezultând că 83% dintre angajaţi câştigă sub 2.600 lei pe lună).